Papa despre relaţiile dintre evrei şi catolici
17.01.2010, Roma (Catholica) - Biserica a cerut iertare pentru greşelile catolicilor care au contribuit la „plaga anti-semitismului”, iar Papa Benedict al XVI-lea speră că „aceste răni se vor vindeca pentru totdeauna”. Aceste gânduri au fost exprimate astăzi, când pentru a doua oară un Pontif a intrat în sinagoga din Roma. Sfântul Părinte a subliniat că pentru catolici Conciliul Vatican II „a reprezentat un moment de cotitură la care se face mereu referinţă când vine vorba de atitudinea sau relaţiile noastre cu poporul evreu, marcând o nouă şi semnificativă etapă”. Conciliul a dat „un puternic impuls” la ceea ce a numit „angajamentul irevocabil de căutare a căii dialogului, fraternităţii şi prieteniei”.
Anii scurşi de atunci au însemnat aprofundarea şi dezvoltarea acestui itinerar, care include „paşi importanţi şi gesturi semnificative”. După ce a vorbit despre eforturile făcute în timpul pontificatului Papei Ioan Paul al II-lea, a afirmat: „Şi eu, în decursul pontificatului meu, am dorit să îmi demonstrez apropierea şi afecţiunea faţă de poporul Legământului”. Şi a continuat: „Mai mult, Biserica nu s-a oprit din a deplânge eşecurile fiilor şi fiicelor ei, cerând iertare tuturor celor cărora în diferite moduri le-au provocat rău prin anti-semitism şi anti-iudaism. Fie ca aceste răni să se vindece pentru totdeauna! […] Rugăciunea fierbinte oferită de Papa Ioan Paul al II-lea în faţa Zidului Plângerii, la 26 martie 2000, îmi revine în minte şi provoacă un profund ecou în inimile noastre: `Dumnezeul Părinţilor noştri, care l-ai ales pe Avraam şi pe urmaşii lui să ducă Numele Tău popoarelor: Suntem profund îndureraţi de comportamentul celor care, de-a lungul istoriei, au provocat suferinţă acestor copiii ai Tăi şi îţi cerându-ţi iertare dorim să ne angajăm la o adevărată frăţietate cu poporul Legământului`.”
Papa Benedict a vorbit apoi despre atrocităţile regimului nazist, subliniind că programul celui de-al Treilea Reich „a ajuns chiar până la Roma”, în 1943, când peste 10.000 de evrei romani au fost deportaţi la Auschwitz. „Amintirea acelor evenimente ne îndeamnă să întărim legăturile care ne unesc, pentru ca înţelegerea, respectul şi acceptarea să crească între noi.” Sfântul Părinte a continuat reflectând la legăturile dintre iudaism şi creştinism. „Apropierea şi fraternitatea noastră spirituală găseşte în Sfânta Scriptură […] temelia cea mai durabilă şi mai stabilă, ce ne aminteşte constant de rădăcinile noastre comune, de istoria noastră şi de bogăţia patrimoniului spiritual pe care îl avem în comun. Tocmai în reflectarea asupra propriului mister Biserica, poporul Dumnezeului Noului Legământ, îşi descoperă profunda legătură cu evreii, care au fost aleşi de Domnul înaintea altora pentru a primi cuvântul Său. Credinţa iudaică, spre deosebire de alte religii necreştine, este deja un răspuns al revelaţiei lui Dumnezeu din Vechiul Legământ. Ale evreilor `sunt înfierea şi mărirea, alianţele şi Legea, cultul şi promisiunile; ai lor sunt patriarhii şi din ei vine, după trup, Cristos` (Romani 9,4-5), `căci darurile şi chemarea lui Dumnezeu sunt irevocabile` (Romani 11,29).”
Papa Benedict a amintit că sunt multe lecţii ce pot fi învăţate din „moştenirea noastră comună”. A amintit trei: „În primul rând solidaritatea ce leagă Biserica de poporul evreu `la nivelul identităţii lor spirituale`, ce oferă creştinilor oportunitatea de a promova `un înnoit respect pentru interpretarea iudaică a Vechiului Testament`; apoi centralitatea Decalogului ca mesaj etic comun de valoare permanentă pentru Israel, pentru Biserică, pentru necredincioşi şi pentru întreaga omenire; şi în fine sarcina pregătirii sau realizarea Împărăţiei Celui Preaînalt prin `grija faţă de creaţie` încredinţată de Dumnezeu omului, pentru a o cultiva şi îngriji în mod responsabil.”
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
