Pastorul Marius Cruceru despre Biserica Baptistă
16.04.2010, Bucureşti (Catholica) - Revista Oglindanet, de informare şi analiză cultural-religioasă, a publicat recent un amplu dialog cu pastorul Marius Cruceru . Acesta este vicepreşedinte al Comunităţii Bisericilor Creştine Baptiste de Oradea şi Satu-Mare. „Echivalentul acestei funcţii, dacă am încerca o ‘traducere’ pentru treptele ierarhice din bisericile tradiţionale, ar fi acela de ‘vicar episcopal'”, explică pastorul. „În cultul baptist pastorii nu sunt clerici, în consecinţă nici aceste funcţii administrative superioare nu au vreo însemnătate care să confere în slujirea bisericească demnităţi pentru care să fie necesară o slujbă de hirotonie sau întronizare specială sau straie diferite. Această funcţie este pur administrativă, fără niciun fel de conotaţie ierarhică.”
Întrebat despre organizarea Bisericii Baptistă din România pastorul a răspuns: „Este cumva impropriu să spunem Biserica Baptistă din România din cauza faptului că suntem organizaţi prin asocierea unor biserici locale într-o Uniune de biserici. Biserica locală este considerată drept unitate elementară fundamentală în ecleziologia baptistă, din această pricină bisericile locale se asociază în comunităţi teritoriale, care cuprind unul, două sau mai multe judeţe, în funcţie de numărul credincioşilor şi posibilităţile de administrare, iar aceste comunităţi teritoriale compun Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, care a luat fiinţă în anul 1920 şi are sediul în Bucureşti. Date fiind aceste precizări care ţin de ecleziologia specifică, se înţelege de ce nu spunem Cultul Creştin Baptist din România sau Biserica Creştină Baptistă din România, ci uniune de biserici locale.”
A explicat apoi relaţia baptiştilor cu protestanţii: „Baptiştii au apărut ca o mişcare desprinsă în aparenţă din Reforma radicală. Li se spune ‘neoprotestanţi’. Este greşit. Baptiştii sunt protestanţi. Mişcarea baptistă a apărut în secolul al XVI-lea. În anul 1609 apare prima biserică baptistă la Amsterdam. Cred că este important de precizat faptul că baptiştii nu sunt ‘reformatori’, adică nu fac parte din mişcarea de Reformă a Bisericii Catolice. Baptiştii sunt mai degrabă ‘revizionişti’. Ei nu se identifică cu mişcarea lui Luther şi Calvin, care răspund unor probleme şi practici teologice apărute în Biserica Catolică; baptiştii se referă întotdeauna la Biserica Primară, iar în practică şi ethos încearcă o reîntoarcere la principiile şi practicile Bisericii aşa cum sunt acestea descrise în Faptele Apostolilor. Din această pricină baptiştii reprezintă adesea un grup separat şi faţă de bisericile tradiţionale, dar şi faţă de bisericile care s-au născut din Reformă.”
Încercând să prezinte „trăsăturile definitorii ale baptiştilor”, pastorul Cruceru enumeră zece puncte, dintre care cităm în continuare doar primele patru, invitându-i pe cei interesaţi să afle mai multe informaţii despre baptişti să citească tot interviul pe Oglindanet.ro: „1. Baptiştii sunt credincioşi trinitarieni, niceeni şi calcedonieni. Mărturisim Sfânta Treime şi pe Isus ca Dumnezeu şi Om. De asemenea, credem că Duhul Sfânt este o persoană, nu o putere, cum cred martorii lui Iehova, care neagă şi dumnezeirea Fiului. Menţionez acest lucru pentru că adesea suntem confundaţi cu acest cult. 2. Baptiştii, aşa cum spuneam, sunt revizionişti. În virtutea principiului Sola Scriptura, resping tradiţia. Trebuie înţeles faptul că există o distincţie între buna predanie a învăţăturilor Bisericii Universale, pe care şi baptiştii le-au adoptat şi tradiţii, practici pe care baptiştii le consideră ‘nebiblice’ şi care nu se regăsesc în practica Bisericii Primare (liturghia cu formă fixă, cultul morţilor, icoanele etc. ) 3. Baptiştii sunt iconoclaşti şi resping orice formă de reprezentare a Persoanelor Treimii. 4. Baptiştii resping preoţia, dar cred în preoţia universală a tuturor credincioşilor. Fiecare credincios se poate ruga lui Dumnezeu direct şi nu are nevoie de un alt Mijlocitor între om şi Dumnezeu în afară de Isus Cristos.”
