Seară ecumenică de rugăciune la Cluj
21.01.2011, Cluj (Catholica) - „Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor”, celebrată anual în perioada 18-25 ianuarie, a fost în acest an deschisă în Eparhia de Cluj-Gherla prin Seara Ecumenică de Rugăciune, desfăşurată în prezenţa Episcopului Eparhial, Preasfinţia Sa Florentin Crihălmeanu, în calitate de gazdă a evenimentului. Întâlnirea a avut loc marţi, 18 ianuarie a.c., la capela „Sfântul Iosif” din Piaţa Cipariu, şi a reunit reprezentanţii mai multor confesiuni creştine: pr. Robert Birton, din partea Protopopiatului Romano-Catolic din Cluj, confratele piarist Gheorghe Fodor, pr. ortodox Emil Hossu, din Şomcuta Mare, Maramureş, pr. ortodox Ioan Bodea, din Cluj-Napoca, pr. vicar Janos Gyenge, reprezentant al Bisericii Reformate, pastorul Michael Church, din partea Bisericii Evanghelice Luterane, şi prezbiterul Valentin Tartamuş, de la Biserica Apostolică „Râul Vieţii” din Cluj-Napoca.
La Seara Ecumenică de Rugăciune au mai participat pr. Pablo Guerrero Rodriguez, superior provincial al Ordinului Societăţii lui Isus, Maica Valentina, superioara Ordinului „Sf. Vasile cel Mare”, pr. Cristian Sabău, protopop de Cluj I, pr. Ioan Mătieş, vicar cu laicii, alţi preoţi greco-catolici clujeni, un mare număr de persoane consacrate din Ordinele Iezuit, Bazilian, Sf. Iosif al Apariţiei, din Congregaţia Maicii Domnului, precum şi mulţi credincioşi laici. Întâlnirea a fost deschisă printr-un oficiu de rugăciune, după care pr. Daniel Avram, consilier cu probleme de mass-media şi ecumenism, a dat cuvântul invitaţilor. Un material apărut pe BRU.ro evidenţiază câteva dintre ideile susţinute la întâlnirea ecumenică: pr. Robert Birton a accentuat importanţa rugăciunii, apoi confratele Gheorghe Fodor a readus în atenţie personalitatea Papei Ioan Paul al II-lea, atât de iubit de poporul român, cel care va fi ridicat la cinstea altarelor. De asemenea, a evocat exemplul martirilor şi mărturisitorilor din secolul XX, mulţi dintre ei fiind închişi pentru că au ţinut la unitatea Bisericii. A fost dat exemplul de ecumenism al Episcopilor Iuliu Hossu şi Marton Aron, precum şi al pr. Jozsef Denderle, de la a cărui naştere se împlinesc 100 de ani. Pr. Emil Hossu a rostit un lung discurs, în care a arătat ce înseamnă trăirea unităţii creştine într-o mare diversitate socială, amintind că „lacrimile secolului trecut au pregătit primăvara secolului actual”. De asemenea, a amintit şi sintagma Papei Ioan Paul al II-lea: „să fim ziditori ai civilizaţiei iubirii în lume”, dând exemplul simplităţii Copilului care vine în ieslea din Bethleem. Părintele a încheiat cu invitaţia de a fi cu toţii „martori ai speranţei”. În continuare, pr. Ioan Bodea a vorbit despre cele patru ziduri – cele patru elemente ale textului de referinţă din Faptele Apostolilor, dând şi o sugestivă definiţie a Bisericii: „Biserica este totalitatea celor care cred, mărturisesc, iubesc şi-l urmează pe Hristos”. Evocarea amintirii rugăciunii părinţilor a fost un bun exemplu, acum, în Anul Familiei, despre importanţa rugăciunii părinţilor pentru copii şi împreună cu copiii.
Pr. vicar Janos Gyenge a readus gândul ascultătorilor la comunitatea Bisericii primare din Ierusalim, cea cu care dorim să fim asemenea, oprindu-se asupra celor care „stăruiau în frângerea pâinii” – noul legământ care ne aduce har, iubire şi milostivire. Pr. Michael Church a amintit despre faptul că istoria ne uneşte. S-a amintit apoi despre bucuria declaraţiei comune (despre doctrina justificării), o victorie în istoria ecumenismului, care reprezintă înţelegerea comună a mântuirii prin Hristos, un pas înainte în apropierea Bisericilor creştine. La rândul său, prezbiterul Valentin Tartamuş a subliniat trăsătura comună, unitatea şi comuniunea pe care o realizau apostolii în Ierusalim împreună cu noii botezaţi. A fost accentuată lucrarea Spiritului Sfânt – „Hristos ne-a lăsat Spiritul Sfânt, care este Spiritul iubirii, esenţa comuniunii, a unităţii în diversitate”.
În cuvântul final, Preasfinţitul Florentin a mulţumit oaspeţilor, arătând roadele serii de comuniune – adevărurile rostite de fiecare vorbitor. Preasfinţia Sa a arătat cum exemplul faptelor apostolilor a rămas de-a lungul istoriei Bisericii un ideal, care a generat ordinele monahale de astăzi: „În secolul al IV-lea creştin s-a ajuns la o credinţă de masă, la banalizarea credinţei şi apoi la desacralizare. Dar au existat persoane care au dorit să privească din nou spre acea comunitate a Bisericii primare din Ierusalim, şi astfel s-au pus bazele unor comunităţi autentic-creştine (…). Hristos a promis că este prezent acolo unde doi sau trei se roagă în Numele Său. Într-o astfel de comunitate în care fiecare se roagă împreună cu celălalt, pentru celălalt, Hristos este prezent – astfel prezintă Sfântul Vasile cel Mare o comunitate de creştini, celulă a Trupului mistic al lui Hristos, care este o rază din lumina comuniunii perfecte din Preasfânta Treime, acea comuniune în care Spiritul Sfânt este Cel care lucrează totul în toţi, pentru ca unitatea să fie desăvârşită, păstrându-se diversitatea personală”. Ideea de încheiere a fost cu privire la schimbarea care trebuie să se producă în fiecare dintre noi – „să ne facem noi suficient de mici, pentru ca cel de lângă noi să aibă loc în aceeaşi casă cu noi”.
La finalul orelor de meditaţie şi rugăciune, pr. Daniel Avram a mulţumit tuturor celor prezenţi, invitând ca fiecare să poarte mereu în inimă, şi în mod deosebit pe parcursul Octavei de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor, intenţia de a fi mai aproape de Dumnezeu şi de a ne ruga pentru unitatea dintre noi, creştinii.
Legături
Imagini
