Împreună, şi la bine, şi la greu. Mărturii ale familiilor pentru familie
19.10.2011, Iaşi (Catholica) - Editura Presa Bună din Iaşi a publicat o carte intitulată „Împreună, şi la bine, şi la greu. Mărturii de la familii pentru familie”. Este vorba de toate articolele publicate lună de lună, din noiembrie 2000 până în septembrie 2011, în revista „Lumina creştinului” a Diecezei de Iaşi, la „Pagina familiei”, de circa zece ani încoace – în total 121 de experienţe. Autorul, pr. Felician Tiba, după cum scrie în Introducerea cărţii, nu face altceva decât să asculte mărturiile familiilor, pentru ca apoi, cu un limbaj simplu, să le împărtăşească familiei în general: „A asculta astăzi familia, ‘şi la bine, şi la greu’, înseamnă a accepta să intri într-o realitate în care Dumnezeu se întâlneşte în mod misterios cu omul. Nu vorbim de un om oarecare, ci de omul creat încă de la început împreună, ca bărbat şi femeie. Vorbim de omul chemat prin vocaţie sfântă la un tip de viaţă sfântă, la viaţa de familie”.
Experienţele înşirate de-a lungul celor aproximativ 250 de pagini sunt trăirile omului de rând. În ele se pot regăsi deopotrivă tinerii care descoperă cu surprindere că până mai ieri nu îi atrăgea nimic, iar mai apoi devin soţ şi soţie. Se regăsesc soţii care, din cauza „uzurii” timpului, au uitat să se mai iubească, dar care, în urma unei suferinţe sau a unei întâmplări neplăcute, reîmprospătează şi trăiesc la maxim iubirea care i-a unit la început. Tot în carte găsim părinţi mulţumiţi de copiii lor, ca şi copii care fac cinste părinţilor lor. Găsim oameni încercaţi în diferite feluri, dar care, prin credinţa lor în Dumnezeu, au izbândit, ajungând astfel la fericire.
„Mărturiile care vor urma”, mai arată pr. Felician Tiba în Introducere, „vor lăsa să se întrevadă în ele ‘viaţa’, experienţa fiecărei persoane sau a familiei implicate. Sunt mărturiile familiilor pe care le transmit familiei de astăzi. Multe sunt de nerepetat, altele sunt demne de urmat, dar cele mai multe demonstrează că familia ‘poate’. Sfârşitul fiecărei mărturii confirmă că familia de astăzi, ca şi cea de ieri, ca aceea din totdeauna, are încă multe resurse. Iar aceste resurse sunt în Dumnezeu, cel care a ‘proiectat’ şi ‘concretizat’ prima familie, de la care există şi în care îşi găseşte împlinirea fiecare familie… Fără Dumnezeu, nu poate exista familia, după cum, fără familie, nu poate exista omul… Secretul însă este ‘Împreună, şi la bine, şi la greu…'”.

