Sf. Liturghie solemnă şi Requiem pentru cei răposaţi în Catedrala „Sf. Iosif”
05.11.2011, Bucureşti (Catholica) - „Astăzi Biserica din toată lumea se roagă pentru cei răposaţi”, a subliniat IPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti, la Sfânta Liturghie celebrată în Catedrala „Sf. Iosif” din Bucureşti pentru toţi răposaţii. Seara de marţi, 2 noiembrie 2011, a adunat în lăcaşul sfânt deopotrivă preoţi şi credincioşi pentru a trăi legătura care se află între cei în viaţă pe pământ şi cei care au trecut din această viaţă şi care cred şi au crezut în Dumnezeu Întreit. S-a început cu celebrarea Prohodului, rugăciune prezidată de parohul Catedralei, pr. Ioan Ciobanu, însoţit la altar de preoţii cu care colaborează în păstorirea parohiei. După cântarea acestei rugăciuni pentru răposaţii parohiei, IPS Ioan a prezidat Celebrarea Euharistică, cerând lui Dumnezeu ca în marea sa bunătate şi milostivire, să îi primească pe cei răposaţi în împărăţia sa.
La omilie, citim într-un material apărut pe ARCB.ro, Arhiepiscopul a subliniat că rugăciunea pentru cei răposaţi „izvorăşte din iubirea faţă de cei care au plecat din această lume şi din exemplul pe care Isus ni l-a dat”. „Un exemplu de iubire faţă de toţi. „Noi astăzi, avem în mijlocul celebrărilor, în mijlocul rugăciunilor noastre, jertfa Fiului lui Dumnezeu, Sfânta Liturghie. Ne adunăm în jurul altarului şi ne rugăm lui Dumnezeu pentru cei răposaţi gândindu-ne la valoarea jertfei răscumpărătoare a Fiului lui Dumnezeu”. Rugăciunea prin excelenţă a Sfintei Liturghii, a continuat IPS Ioan, „a străbătut generaţiile stabilind o legătură cu totul privilegiată dintre cei vii de pe pământ şi cei care au plecat din această lume”.
„O legătură, însă, care capătă o altă lumină în momentul în care este străbătută de suflul rugăciunii. Acest suflu al rugăciunii creează o altă relaţie cu cei care au murit şi pentru care implorăm milostivirea lui Dumnezeu. Pe de o parte, luminează durerea din sufletul celor vii, pentru că cei pe care i-am cunoscut, i-am iubit, nu mai sunt, au plecat din această lume. Pe de altă parte, rămâne taina aceasta, misterul acesta de care e apropiem, sau încercăm să ne apropiem prin rugăciune pentru a înţelege mai mult, pentru a ne lumina mai mult, căci ştim din învăţătură de credinţă că cei care au murit prin judecată au trecut prin faţa lui Dumnezeu şi acum îşi au destinul veşnic. Ne gândim, în primul rând la cei care încă mai au de ispăşit şi-ntr-acolo merge rugăciunea noastră ca să-i ajutăm să treacă mai repede în lumina lui Dumnezeu.”
Înainte de binecuvântarea solemnă, IPS Ioan a cântat Requiem-ul pentru toţi fraţii şi surorile care au trecut din această viaţă la Dumnezeu, în timp ce preoţii au coborât de la altar lângă catafalcul însoţit de lumânarea pascală, simbol al lui Cristos cel înviat, pentru a citi listele cu răposaţi pe care credincioşii le-au adus cu această ocazie. „Requiem aeternam dona eis Domine” a răsunat în Catedrala din Bucureşti, cuvinte cântate în limba latină prin care s-a încheiat rugăciunea pentru cei răposaţi, cerând de la Dumnezeu ca să le dea lor odihna veşnică şi să le strălucească lumina fără de sfârşit în pacea împărăţiei cerurilor.
