Învierea lui Isus este reală, nu a şters rănile Crucii
22.04.2012, Vatican (Catholica) - După învierea din morţi, Isus se arată ucenicilor cu semnele rănilor răstignirii pe cruce. Nu este o fantomă, ci o prezenţă nouă, nu corporală dar concretă: a explicat Papa Benedict citându-l pe Romano Guardini. La întâlnirea duminicală pentru recitarea rugăciunii pascale „Bucură-te, Regină a cerului”, împreună cu mii de pelerini reuniţi la amiază în Piaţa San Pietro, Sfântul Părinte a comentat pericopa din Evanghelia Sfântului Luca, propusă la Liturghia Duminicii a III-a a Paştelui. Redăm alocuţiunea după traducerea redacţiei române a Radio Vatican.
Iubiţi fraţi şi surori!
Astăzi, în a treia duminica de Paşti, îl întâlnim – în Evanghelia după Luca – pe Isus înviat care vine în mijlocul ucenicilor (cf. Luca 24,36), care neîncrezători şi speriaţi, cred că văd o fantomă (v. 37). Scrie Romano Guardini: „Domnul e schimbat. El nu mai trăieşte ca înainte. Existenţa Lui […] nu este de înţeles. Totuşi este corporală, cuprinde […] toată viaţa Sa trăită, destinul traversat, pătimirea şi moartea Sa. Totul este realitate. Chiar dacă schimbată, dar tot realitate tangibilă” (Il Signore. Meditazioni sulla persona e la vita di N.S. Gesu Cristo, Milano 1949, 433). Deoarece învierea nu şterge semnele răstignirii, Isus arată mâinile şi picioarele Sale Apostolilor. Şi, pentru a-i convinge, le cere chiar ceva de mâncare. De aceea, ucenicii „i-au oferit o bucată de peşte fript, iar El a luat-o şi a mâncat-o înaintea lor” (vv. 42-43). Sf. Grigore cel Mare comentează că „peştele fript la foc nu înseamnă altceva decât pătimirea lui Isus Mijlocitor între Dumnezeu şi oameni. El, în fapt, a binevoit să se ascundă în apele neamului omenesc, a acceptat să fie strâns în capcana morţii noastre şi a fost ca şi pus la foc prin durerile îndurate în timpul pătimirii „(Hom. în Evang. XXIV, 5, CCL 141, Turnhout 1999, 201).
Datorită acestor semne foarte reale, ucenicii depăşesc îndoiala iniţială şi se deschid spre darul credinţei; şi această credinţă le permite să înţeleagă lucrurile scrise despre Cristos „în legea lui Moise, în Profeţi şi în Psalmi” (Luca 24,44). Citim, de fapt, că Isus „le-a deschis mintea pentru a înţelege Scripturile şi le-a zis: Aşa este scris: Cristos trebuia să pătimească, să învie din morţi a treia zi, şi să se propovăduiască în numele Lui pocăinţa spre iertarea păcatelor, la toate neamurile… Voi sunteţi martori ai acestor lucruri” (vv. 45-48). Mântuitorul ne asigură de prezenţa Sa reală printre noi, prin intermediul Cuvântului şi al Euharistiei. De aceea, aşa cum ucenicii de la Emaus l-au recunoscut pe Isus la frângerea pâinii (cf. v. 35), la fel şi noi îl întâlnim pe Domnul în celebrarea euharistică. Explică în această privinţă Sfântul Toma de Aquino că „este necesar să se recunoască, potrivit credinţei catolice, că Cristos întreg este prezent în acest Sacrament […] pentru că niciodată dumnezeirea nu părăsit corpul pe care l-a asumat” (S.Th. III q. 76, un. 1).
Dragi prieteni, în timpul pascal Biserica administrează, de obicei, Prima Împărtăşanie la copii. Îndemn, prin urmare, parohii, părinţii şi cateheţii să pregătească bine această sărbătoare a credinţei, cu mare fervoare, dar şi cu sobrietate. „Aceasta zi, pe bună dreptate, rămâne întipărită în memorie ca primul moment în care […] s-a perceput importanţa întâlnirii personale cu Isus” (Exort. apost. postsin. Sacramentum caritatis, 19). Maica lui Dumnezeu să ne ajute să ascultăm cu atenţie Cuvântul Domnului şi să participăm cu vrednicie la Masa Jertfei Euharistice, pentru a deveni martori ai noii umanităţi.
