Faimoasa Orchestră Gewandhaus a fost „profund onorată” să cânte pentru Papa
26.04.2012, Vatican (Catholica) - Directorul faimoasei Orchestre Gewandhaus din Leipzig a declarat că concertul dat în cinstea Papei Benedict al XVI-lea în ziua de vineri, 20 aprilie 2012, a constituit punctul culminant al îndelungatei şi strălucitei istorii a orchestrei. „Acest concert”, a spus Andreas Schulz, „este cel mai important eveniment din istoria Orchestrei Gewandhaus. Este o invitaţie incredibilă. Îmi amintesc că atunci când am primit invitaţia, în octombrie 2010, am fost atât de surprins, atât de profund onorat, încât nu mi-a venit să cred când am văzut faxul cu invitaţia”, a declarat el pentru Radio Vatican.
Concertul s-a desfăşurat în Aula Paul al VI-lea din Vatican, pentru a marca a 85-a zi de naştere a Papei, de la începutul săptămânii trecute. Sub bagheta dirijorului italian Riccardo Chailly, Orchestra Gewandhaus a interpretat Simfonia a 2-a de Felix Mendelssohn, „Lobgesang” sau „Imnul de laudă”. La sfârşitul concertului, Papa Benedict al XVI-lea a lăudat orchestra pentru „tradiţia de interpretări de înaltă calitate şi faimă necontestată”. Le-a adresat apoi mulţumiri din inimă muzicienilor, corului, soliştilor. Pontiful i-a mulţumit de asemenea în mod particular dirijorului pentru interpretarea impresionantă a unei simfonii prin care „l-am lăudat pe Domnul şi i-am mulţumit pentru darurile Sale”.
Papa Benedict al XVI-lea a amintit că Mendelssohn – un predecesor al lui Chailly ca dirijor al Orchestrei Gewandhaus – şi-a folosit munca drept mijloc pentru a-i aduce mărire lui Dumnezeu. „Arta ca laudă adusă lui Dumnezeu, Frumuseţea supremă, stă la baza modului de a compune al lui Mendelssohn, şi aceasta nu numai în ceea ce priveşte muzica liturgică sau sacră, ci întreaga sa producţie. Aşa cum afirmă Julius Schubring, pentru el muzica sacră ca atare nu se afla pe o treaptă mai sus decât alta; fiecare în maniera sa trebuia să slujească pentru a-l cinsti pe Dumnezeu. Şi motoul pe care Mendelssohn l-a scris pe partitura simfoniei ‘Lobgesang’ sună aşa: ‘Aş dori să văd toate artele, îndeosebi muzica, în slujba Celui care le-a dat şi le-a creat'”.
Pontiful a evidenţiat „credinţa solidă, convinsă, hrănită în mod profund din Sfânta Scriptură” a compozitorului, „aşa cum arată, între altele, cele două Oratorii Paulus şi Elias, şi simfonia pe care am ascultat-o, plină de referinţe biblice mai ales din Psalmi şi din Sfântul Paul. Este greu pentru mine să amintesc vreunul dintre momentele intense pe care le-am trăit în această seară; aş dori să amintesc numai duetul minunat dintre soprane şi cor… luat din Psalmul 40: ‘Am sperat în Domnul şi El s-a plecat spre mine şi mi-a ascultat strigătul’; este cântul celui care îşi pune toate speranţa sa în Dumnezeu şi ştie cu certitudine că nu va fi dezamăgit”. Schulz a declarat că concertul a fost cu atât mai special cu cât Papa Benedict al XVI-lea are o profundă cunoaştere şi pasiune pentru muzică: „Ştim că este atât de aproape de muzică şi de toate artele; este cu adevărat foarte bine, pentru că este o persoană care te poate urmări”.
