Provocarea cea mai urgentă – educarea tinerilor la credinţă
07.05.2012, Vatican (Catholica) - Papa Benedict al XVI-lea a primit sâmbătă, 5 mai 2012, în Vatican, un grup de Episcopi din Statele Unite ale Americii, la încheierea vizitei lor „ad limina apostolorum”. Este vorba de provinciile ecleziastice Santa Fe şi Denver, cuprinzând Diecezele din statele New Mexico, Arizona, Colorado şi Wyoming. În discursul său, Sfântul Părinte a pus accentul pe importanţa educaţiei catolice pentru societatea americană şi angajamentul special al noii evanghelizări. Prea des, însă, a fost observaţia Papei, şcolile şi universităţile catolice nu au reuşit să îi întărească în credinţă pe proprii studenţi, citim pe situl Radio Vatican.
Cea mai mare parte a discursului adresat de Papa Benedict al XVI-lea Episcopilor americani s-a referit la educaţia religioasă şi formarea în credinţă a noilor generaţii. Papa a subliniat mai întâi de toate că şcolile „rămân o resursă esenţială pentru noua evanghelizare”. Mulţi Episcopi americani, a spus în discursul său, au evidenţiat necesitatea de a reafirma identitatea distinctivă a şcolilor catolice, împreună cu fidelitatea faţă de idealurile fondatoare şi de misiunea Bisericii în slujirea Evangheliei. În mod special, Sfântul Părinte a îndemnat profesorii de discipline teologice să respecte mandatul autorităţii ecleziastice şi să rămână ancoraţi în comuniunea Bisericii. „Discordia slăbeşte mărturia Bisericii şi, după cum arată experienţa, poate fi uşor de exploatat pentru a-i compromite autoritatea şi libertatea”.
„Nu este exagerat a spune că a oferi tinerilor o solidă educaţie în credinţă reprezintă provocarea cea mai urgentă pe care trebuie să o înfrunte comunitatea catolică din ţara voastră”. Pe de altă parte, Papa a evidenţiat că „îndatorirea esenţială a unei educaţii autentice la orice nivel nu este doar „transmiterea de cunoştinţe” ci şi „formarea inimilor”: „Este mereu nevoie să se găsească un echilibru între rigoarea intelectuală în a comunica eficient, atractiv şi integral bogăţia credinţei Bisericii şi formarea tinerilor în iubirea lui Dumnezeu, practica moralei creştine şi a vieţii sacramentale şi, nu în cele din urmă, cultivarea rugăciunii personale şi liturgice”. Problema identităţii catolice, şi aceasta nu doar în şcoli, înseamnă mult mai mult decât predarea religiei sau simpla prezenţă într-un campus a unei capelanii, a unei forme de asistenţă spirituală. „Prea des, se pare, şcolile şi colegiile catolice au eşuat în a-i îndemna pe studenţi să îşi reînsuşească propria credinţă ca parte a descoperirilor intelectuale interesante care marchează experienţa învăţământului superior”.
Papa a arătat că mulţi studenţi sunt astăzi desprinşi de familie, şcoală şi comunitate, care mai înainte făceau mai uşoară transmiterea credinţei. De la instituţiile catolice se recere să creeze mai mult o reţea de sprijin în această privinţă. Studenţii trebuie să fie încurajaţi să îşi dezvolte o viziune de armonie între credinţă şi raţiune, care să îi poată călăuzi în viaţă. Ca întotdeauna, este esenţial rolul desfăşurat de profesori, chemaţi să îi inspire pe ceilalţi prin iubirea lor evidentă faţă de Cristos: „Recunoaşterea credinţei faţă de unitatea esenţială a cunoaşterii oferă un contrafort la alienarea şi fragmentarea care au loc atunci când uzul raţiunii este desprins de căutarea adevărului”. În acest sens, a încheiat Papa, instituţiile catolice au rolul specific de a contribui la depăşirea actualei crize a universităţilor. Fiecare intelectual creştin şi fiecare instituţie educativă catolică trebuie să fie convinşi şi dornici de a-i convinge şi pe alţii că niciun aspect al realităţii nu rămâne străin sau neatins de misterul răscumpărării lui Cristos cel înviat.
