Bazilica Naşterii Domnului din Betleem declarată patrimoniu al umanităţii
01.07.2012, Roma (Catholica) - Pe 29 iunie 2012, printr-o decizie istorică, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură a inclus Bazilica Naşterii Domnului din Betleem, şi parcursul de pelerinaj ce conduce la aceasta, pe lista siturilor considerate patrimoniu al umanităţii. Locul sfânt din Betleem se adaugă celor 936 de nume de situri de salvgardat, din 153 ţări diferite, conţinute în lista monumentelor considerate parte a patrimoniului umanităţii. Bazilica Naşterii Domnului este primul sit palestinian din această listă, graţie la 13 voturi favorabile, faţă de 6 împotrivă şi două abţineri. Admiterea bazilicii pe lista monumentelor aparţinând patrimoniului umanităţii s-a făcut în cadrul celei de-a 36-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului UNESCO, în curs de desfăşurare la Sankt Petersburg, în Rusia, între 24 iunie şi 6 iulie.
Decizia Comitetului a fost primită cu aplauze de către delegaţia palestiniană, citim în relatarea de pe situl web al Radio Vatican. „Aceste situri riscă distrugerea totală din cauza ocupaţiei israeliene, a construirii zidului de separare şi a tuturor acelor măsuri care au sufocat identitatea palestiniană”, a subliniat delegatul Autorităţii Naţionale Palestiniene, după votare. O cu totul altă reacţie au avut-o reprezentanţii israelieni şi americani, care au vorbit despre decizii „total politice”. În special ambasadorul Statelor Unite pe lângă UNESCO, David Killion, s-a declarat „profund dezamăgit” de această decizie, spunând că „acest loc este sacru pentru toţi creştinii şi nu ar trebui să fie politizat”.
Candidatura bazilicii din Betleem la lista patrimoniului umanităţii a generat perplexitate în cadrul Custodiei din Ţara Sfântă, a Patriarhiei Greceşti şi a celei Armene, care gestionează bazilica. Într-o precedentă declaraţia făcută agenţiei catolice SIR, custodele din Ţara Sfântă, pr. Pierbattista Pizzaballa, a spus: „Nu aveam nici o problemă în privinţa recunoaşterii oraşului Betleem ca patrimoniu UNESCO, în schimb nu suntem foarte entuziasmaţi în ceea ce priveşte bazilica”. În opinia custodelui Ţării Sfinte, „este vorba de o iniţiativă care complică gestionarea pentru că, potrivit normelor UNESCO, responsabilul gestionării locurilor – din perspectiva agenţiei ONU – este guvernul şi nu proprietarul locului. Teama pr. Pizzaballa este că locurile sfinte ar putea fi folosite în scopuri politice. Nu vrem să fim folosiţi în vederea unor chestiuni care nu privesc locurile sfinte, acestea nu trebuie să fie amestecate în chestiuni politice”.
În legătură cu acest subiect s-a exprimat şi Mons. Antonio Franco, Nunţiu apostolic în Israel şi delegat apostolic la Ierusalim. „Locurile sfinte ale creştinătăţii sunt prin definiţie patrimoniu al umanităţii”, a explicat el. „Din punct de vedere strict religios, fără alte motivaţii politice şi culturale, locurile sfinte, adică acele locuri care ne vorbesc despre viaţa şi activitatea Domnului sau despre evenimente mântuirii, sunt în sine un patrimoniu al umanităţii şi nu este necesară o definiţie în plus în acest sens”. Acesta este aspectul care motivează nedumerirea celor trei comunităţi creştine care declară că vor susţine întotdeauna faptul că un loc sfânt este în sine un patrimoniu al umanităţii, indiferent dacă este sau nu recunoscut de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură. Pr. Pizzaballa a amintit că preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a exprimat garanţii că nu vor fi atinse drepturile Bisericilor, drepturile de proprietate şi de gestiune. „Sperăm”, a spus custodele Ţării Sfinte, „ca locurile sfinte să rămână înafara tuturor activităţilor care nu au nici o legătură cu locurile de cult”. A atras însă atenţia asupra riscului instrumentalizării politice a deciziei UNESCO.
Mons. William Shomali, Episcop auxiliar de Ierusalim şi Vicar patriarhal pentru Palestina, a declarat la rândul său pentru Agenţia SIR că recunoaşterea bazilicii ca sit aparţinând patrimoniului umanităţii este o victorie a diplomaţiei palestiniene şi a dreptului unei naţiuni. Însă nu trebuie să se facă în nici un fel abstracţie de respectul datorat locului de cult, ceea ce înseamnă că sanctuarul trebuie să rămână în mâinile celor trei comunităţi religioase care se ocupă de bazilică. „Autoritatea palestiniană va avea datoria să se ocupe de acest sit atât cât este necesar şi cu delicateţe, pentru a nu tulbura echilibrul dintre comunităţi”. Recunoaşterea va putea da garanţii majore privind întreţinerea şi îngrijirea bazilicii, însă fără nici un fel de ingerinţe. Proiectul pentru restaurarea bazilicii este cu mult anterior deciziei luate la Sankt Petersburg pe 29 iunie, dar includerea acesteia pe lista monumentelor patrimoniu al umanităţii va accelera cu siguranţă lucrările.
