Cardinalul Piacenza despre fondatorul Kirche in Not
14.01.2013, Roma (Catholica) - Cardinalul Mauro Piacenza, preşedintele organizaţiei caritabile Kirche in Not (KIN), l-a lăudat pe fondator pentru „dărâmarea falsului sentiment de siguranţă a celor care cred că se pot mântui fără să se gândească la semenii lor”. Prelatul, prefect al Congregaţiei pentru Cler, răspunde de organizaţie din decembrie 2011, când a fost ridicată la rang de fundaţie pontificală.
Pr. Werenfried van Straaten, care ar fi sărbătorit 100 de ani joi, 17 ianuarie, a demarat în 1947 ceea ce avea să devină organizaţia caritabilă de astăzi. Cardinalul Piacenza a spus pr. Van Straaten a văzut „slujirea săracilor ca o acţiune ‘sacramentală'”. „În predicile sale, pr. Werenfried a dărâmat falsul sentiment de siguranţă a celor care cred că se pot mântui fără să se gândească la semenii lor. Trebuie să devenim mai săraci, mai autentici şi mai puţin interesaţi de propriile noastre cuvinte, gânduri, sentimente şi acţiuni, astfel încât prin noi Dumnezeu să poată să îşi desfăşoare propriile lucrări”, a adăugat Cardinalul. Subliniind că atunci când a fondat KIN, pr. Werenfried a legat caritatea de „proclamarea fără compromis a legii iubirii”, Cardinalul Piacenza a amintit că în Europa postbelică, părintele cerea oamenilor să lase deoparte neînţelegerile şi să îi ajute pe refugiaţii germani. „El căuta să şteargă lacrimile săracilor şi să vindece rănile celor suferinzi.”
Binefăcători, voluntari şi personalul KIN din lumea întreagă marchează în această perioadă centenarul fondatorului prin Liturghii, conferinţe şi diverse evenimente. Născut în 1913, Philip van Straaten şi-a părăsit Olanda natală în 1934 şi a intrat în mănăstirea din Tongerlo, Belgia, luându-şi numele de Werenfried, care înseamnă „luptător pentru pace”. Hirotonit preot în 1940, el a pornit ceea ce azi e Kirche in Not în 1947, de Crăciun, cu un apel în numele refugiaţilor, la cererea generală făcută de Papa Pius al XII-lea. A strâns multe donaţii atunci, printre care şi mari bucăţi de carne, ce i-au adus porecla de „părintele Slănină”, care i-a rămas pentru toată viaţa.
Pr. Werenfried a mobilizat apoi „preoţi cu rucsac” şi „camioane capele” pentru refugiaţi, şi şi-a riscat viaţa vizitând comunităţi aflate după Cortina de Fier din Europa de Est. A oferit ajutor Episcopilor, preoţilor, persoanelor consacrate, pentru ca să îşi poată desfăşura munca pastorală în condiţiile dificile, chiar periculoase, din spaţiul controlat de comunişti. La cererea Papei Ioan al XXIII-lea, pr. Werenfried şi-a extins activitatea şi în America Latină şi în India, iar pe la sfârşitul anilor 1960 activa şi în Africa. A murit la 90 de ani, în ianuarie 2003, când KIN activa deja în peste 130 de ţări din lumea întreagă, cu cel puţin 5.000 de proiecte anual – ajutoare pentru refugiaţi, pregătirea seminariştilor, maşini pentru preoţi, biserici şi alte clădiri ecleziale, radiouri catolice şi diverse iniţiative media.
