Cardinalul Joao Braz de Aviz despre ZMT (şi nu numai)

31.01.2013, Roma (Catholica) - De Ziua Mondială a Tineretului din 2013, de la Rio de Janeiro, ne mai despart şase luni. Evenimentul este crucial nu doar pentru Biserică (aproximativ jumătate din catolicii de pe mapamond trăiesc în America Latină, dar aici Biserica se confruntă în mod grav cu mişcările evanghelice şi cu secularismul), ci şi pentru Brazilia: ZMT este primul din trei evenimente de mare amploare, ce vor aduce naţiunea în centrul atenţiei lumii întregii. Celelalte două sunt Cupa Mondială din 2014 şi Jocurile Olimpice din 2016. Publicaţia Vatican Insider a stat de vorbă cu Cardinalul brazilian Joao Braz de Aviz, prefectul Congregaţiei pentru Institutele de Viaţă Consacrată şi Societăţi de Viaţă Apostolică, care actualmente se pregăteşte pentru întâlnirea anuală a Episcopilor prieteni ai Mişcării Focolare, ce va avea loc în Roma peste câteva zile.

– Eminenţă, sunt Rio şi Brazilia pregătite pentru ZTM?

– Ca pregătire lucrurile stau bine. Iniţial poliţia, în special cea din Rio, şi-a concentrat atenţia asupra Cupei Mondiale şi asupra Jocurilor Olimpice, neconştientizând dimensiunea evenimentului de tineret. În timp ce Cupa Mondială atrage 300-500 de mii de persoane, pentru ZMT vor fi între un milion şi jumătate şi două milioane. Iniţial nu ne-au înţeles de ce vorbim despre astfel de cifre. „Nu aţi văzut ce s-a întâmplat la Madrid?”, le-am răspuns noi. Acum problemele au fost rezolvate.

– Dar lista cu lucruri de făcut este încă destul de lungă…

– Desigur. De exemplu există doar un singur tunel ce leagă o parte a oraşului de alta. Ce vom face în cazurile în care evenimentele au loc departe unul de altul? Unele dintre locaţiile în care este aşteptat Papa sunt chiar departe… Dar suntem conştienţi că probleme există şi avem căi foarte practice şi concrete de rezolvare a lor. Trebuie să spunem că poliţia este conectată la eveniment. Iar coordonarea dintre Roma şi Rio de Janeiro este solidă, din perspectiva organizării.

– Papa Benedict al XVI-lea este nerăbdător să fie prezent la ZMT, astfel că este singura călătorie internaţională pe care şi-a pus-o, până acum, în agenda lui 2013. Cum îl va primi America Latină pe Papa?

– De-a lungul anilor, ZMT a devenit un eveniment tot mai important pentru Biserică. Are o puternică rezonanţă în America Latină în special, dat fiind că prezenţa tinerilor în ţările acestui continent este încă puternică, iar oamenii continuă să arate o mare deschidere în căutarea sensului vieţii. Vizita Papei oferă o ocazie minunată pentru aceşti oameni.

– Prima vizită a Papei în Brazilia, în 2007, nu a fost considerată tocmai un succes…

– Se întâmpla în Sao Paulo. Oamenii se gândeau atunci: „acest Papă este prea teolog şi prea academic şi nu va avea relaţii strânse cu oamenii”. Dar când Papa a apărut, concepţia oamenilor s-a schimbat în întregime. A fost un eveniment pentru întreg continentul şi lumea a înţeles. Îndoielile pe care le aveau unii oameni, pentru că Papa acesta era considerat atât de diferit de Papa Ioan Paul al II-lea, au dispărut.

– În ZMT vor fi implicate şi comunităţi ecleziale care au legătură cu mişcarea de teologie a eliberării – a cărei importanţă aţi recunoscut-o chiar Dvs. Ce va însemna aceasta?

– În Biserica braziliană suntem martorii problemei fără de sfârşit a sărăciei, deşi situaţia începe totuşi să se îmbunătăţească. Dar cu trecerea anilor s-a văzut că ideologia nu este singura cale de răspuns la această problemă. Biserica a recunoscut anumite comunităţi ecleziale, într-adevăr. Ce trebuie să facem este să căutăm soluţii la problemele sociale din perspectiva credinţei, şi nu din punct de vedere ideologic sau sociologic. Cred că este un aspect asupra căruia Papa se va opri îndelung. Contextul în care trăim este foarte dificil de cel al anilor ’70 şi ’80.

– Un coleg de Curie, Arhiepiscopul Gerhard Ludwig Mueller (prefectul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei – n.r.), nu este de asemenea străin de teologia eliberării. Aţi vorbit cu el pe această temă?

– În cazul meu, teologia eliberării m-a condus la descoperirea problemei sărăciei şi la legătura ei cu credinţa. Dar experienţa care a fost hotărâtoare pentru mine a fost contactul cu Mişcarea Focolară, care mi-a dat un răspuns mai profund, prin credinţă, fără a uita de problemele existente. Cred că abordarea Mons. Mueller are la bază opţiunea preferenţială pentru săraci. Este un element fundamental şi în Evanghelie. Fără el, nu putem contempla posibilitatea mântuirii. Nu poţi să ai o relaţie cu Dumnezeu fără să arăţi un profund angajament social şi trebuie să găsim puterea de a ne îndeplini acest angajament, prin credinţă.

– La 2 februarie, Biserica celebrează Ziua Mondială a Vieţii Consacrate. Dar vocaţiile la călugărie sunt în scădere. Ce ar trebui să facă ordinele – unele cu tradiţie de secole – care au structuri mari de administrat dar puţini membri tineri care să le întreţină?

– Le-aş spune că limitarea la administrarea a ce există nu este cea mai bună opţiune şi că probabil ar trebui să renunţe la anumite lucrări şi să îndrepte atenţia oamenilor spre carisma lor. Cei care au spitale şi care nu şi le mai permit ar putea să le dea altora care au mijloacele. Călugării trebuie să revină la viaţa călugărească. Dacă lipseşte sinceritatea, nu este bine. Suntem poate puţini, dar trebuie să trăim mai autentic, şi această autenticitate va duce la renaştere.