Credinţa reflectată în iconografie
26.03.2013, Baia Mare (Catholica) - La iniţiativa Episcopiei de Maramureş şi în organizarea Muzeului Judeţean de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare, a fost vernisată joi, 21 martie a.c., expoziţia cu titlul: „Credinţa reflectată în iconografie”. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa Preasfinţiei Sale Vasile, a primarului municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş precum şi a unui numeros public, citim în materialul semnat de biroul de presă al Eparhiei de Maramureş pe BRU.ro.
În cuvântul de deschidere, Janeta Ciocan, cea care a gândit şi realizat expoziţia împreună cu alţi cercetători ai Muzeului, a descris drumul care a dus de la ideea de a realiza o astfel de expoziţie până la concretizarea acesteia. Sarcina nu a fost deloc uşoară întrucât a fost nevoie de o selecţie din cele 500 de icoane aflate în patrimoniul Muzeului. O a doua provocare a constat în a scoate din spaţiul liturgic (de rugăciune) icoanele ce au aparţinut bisericilor, caselor ţărăneşti din zona Maramureşului şi a le aduce în faţa tuturor, inclusiv a celor pentru care icoana este un simplu obiect de artă, cultural. Pentru PS Vasile, expoziţia reuşeşte să dea un conţinut viu celor două deziderate ale Anului pastoral dedicat Credinţei: redescoperirea vieţii creştine pentru cei care au uitat, care s-au îndepărtat sau care din cauza formelor culturale de azi nu pot cunoaşte şi trăi viaţa creştină; transmiterea cu bucurie a patrimoniului credinţei creştine. Icoana transmite omului de azi un mesaj profund, alternativ celui oferit de cultura contemporană: surprinderea frumuseţii ce stă în spatele materialului, a frumuseţii spirituale îmbinată cu binele şi adevărul. Doar o astfel de frumuseţe va salva lumea.
Expoziţia cuprinde icoane care se încadrează într-un spaţiu temporal ce merge de la sfârşitul secolului XVII (1671) şi până la sfârşitul secolului XIX. Centrele din care provin sunt atât din spaţiul transilvănean (Nicula, Sălaj, , Iernuţeni, Şcheii Braşovului) cât şi din afara acestuia (Bavaria, Muncaci, Ţara Maramureşului, Ţara Oltului). Realizate pe sticlă sau în tempera pe lemn, icoanele aduc în faţa ochilor trupului şi ai sufletului momente din planul de mântuire (Naşterea, Botezul, Intrarea în Ierusalim, Răstignirea, Punerea în mormânt, Învierea, Isus Pantocrator), din viaţa pământească şi cerească a Preacuratei Fecioare Maria (Bunavestire, Maria cu Pruncul, Maria Îndurerată, Adormirea, Încoronarea), precum şi sfinţi (Petru şi Pavel, Gheorghe, Nicolae, Roman Melodul, Parascheva). În cadrul expoziţiei a fost amenajat totodată un colţ dedicat Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, marcând astfel împlinirea a 1700 de ani de la Edictul de la Milano prin care creştinismul a primit libertate de manifestare în spaţiul public. Înscrisă în calendarul activităţilor biroul pastoral eparhial prilejuite de Anul Credinţei, expoziţia va rămâne deschisă până după Paşti spre a da posibilitatea celor ce o vizitează să se întrebe asupra propriei credinţe şi a sensului ultim al existenţei.
„Preacuratului tău chip ne închinăm Bunule, cerând iertare greşelilor noastre, Hristoase Dumnezeule”. (Tropar, Duminica I-a a Paresimilor, Pomenirea înălţării sfintelor şi cinstitelor Icoane)
Imagini
