Să îl vestim pe Cristos cu bucurie în ciuda persecuţiilor
27.04.2013, Vatican (Catholica) - „Să îl privim pe Isus care ne trimite să evanghelizăm, să vestim Numele Său cu bucurie.” Acesta este îndemnul Papei Francisc care, la Sfânta Liturghie de sâmbătă, 27 aprilie 2013, din Domus Sanctae Marthae, din Vatican, a repetat încă o dată că nu trebuie să ne fie teamă de bucuria în Duhul Sfânt, aceasta fiind calea de urmat pentru a învinge închiderea „în noi înşine”. La Sfânta Liturghie au luat parte angajaţi ai Poştei Vaticanului şi ai Dispensarului pediatric Sfânta Marta, citim pe situl Radio Vatican. „Părea că această fericire nu ar putea fi niciodată înfrântă”, a spus Pontiful referindu-se la credinţa în Cristos a comunităţii discipolilor reuniţi în Antiohia pentru a asculta cuvântul Domnului, episod amintit în cartea Faptele Apostolilor. Sfântul Părinte se întreabă de ce comunitatea iudeilor – care era o comunitate închisă, un grup mic, cu persoane bune – s-a umplut de gelozie văzând multitudinea de creştini, începând să îi persecute.
„Doar pentru că aveau inima închisă, nu erau deschişi la noutatea Duhului Sfânt. Ei credeau că totul fusese spus deja, că totul era cum credeau ei că ar fi trebuit să fie şi, simţindu-se apărători ai credinţei, au început să vorbească împotriva apostolilor, calomniindu-i. Calomnia. Şi s-au dus la femeile pioase din rândul nobilimii, care avea putere, şi le-au umplut capul cu idei şi lucruri care le împingeau să meargă şi să vorbească cu soţii lor, astfel încât aceştia să înceapă a se împotrivi Apostolilor. Acesta este un comportament ce aparţine acestui grup şi tuturor grupurilor închise din istorie: şi anume punerea de acord cu puterea, rezolvarea problemelor ‘între noi’, cum au făcut cei din dimineaţa Învierii. Când soldaţii s-au dus la ei şi le-au spus: ‘Am văzut aceasta’ ei le-au spus ‘Ţineţi-vă gura închisă. Luaţi’, şi cu bani au acoperit totul”. „Acesta este întocmai comportamentul religiozităţii închise”, a explicat Papa, o religiozitate „care nu are libertatea de a se deschide faţă de Domnul”.
„Viaţa lor comunitară în apărarea adevărului – ei crezând că apără adevărul – este caracterizată întotdeauna de calomnie, vorbire de rău… Există într-adevăr comunităţi care sporovăiesc, care vorbesc împotrivă şi privesc numai şi numai la ele, înconjurate fiind de un zid dincolo de care nu se uită. În schimb, prin libertatea lui Dumnezeu şi a Duhului Sfânt, comunitatea Domnului mergea înainte, chiar şi în timp de persecuţii, iar cuvântul lui Dumnezeu se răspândea în întreaga regiune. Este tipic pentru comunitatea Domnului faptul de a merge înainte, de a se răspândi, pentru că aşa este binele: se răspândeşte întotdeauna! Binele nu doarme închis în interiorul unei comunităţi. Reprezintă acesta un criteriu şi pentru comunităţile noastre religioase şi parohiale? Sunt acestea deschise Duhului Sfânt care ne conduce mereu înainte, pentru a răspândi Cuvântul lui Dumnezeu, sau sunt comunităţi închise, cu reguli precise, care pun pe spinarea credincioşilor multe reguli, aşa cum a spus Domnul Fariseilor?”
„Persecuţia începe tocmai din motive religioase şi din gelozie”, a spus Papa Francisc, dar nu numai atât: „discipolii erau plini de bucuria de la Duhul Sfânt”, fiind deschizători de drumuri prin „frumuseţea Cuvântului”. „În schimb, comunitatea închisă, sigură de sine, cea care caută siguranţa proprie făcând pacte cu puterea, cu banul, foloseşte cuvinte ofensive: insultă, condamnă… acesta fiind comportamentul său specific… Aceste comunităţi nu ştiu ce înseamnă mângâiere, ştiu doar de ‘a trebui şi a face’, de a se închide în urmarea strictă a unor reguli. După cum le-a spus Isus: ‘Voi sunteţi precum un mormânt, alb şi foarte frumos, dar nimic mai mult’. Să ne gândim la Biserica de astăzi, atât de frumoasă: această Biserică ce merge înainte. Să ne gândim la atâţia fraţi care suferă pentru această libertate a Duhului, suportând persecuţii în atâtea locuri ale lumii. Dar aceşti fraţi, în suferinţă, sunt plini de bucurie şi de Duh Sfânt”. „Să privim la Isus care ne îndeamnă să evanghelizăm, să vestim Numele Său cu bucurie, plini de bucurie”, a conchis Papa, subliniind că nu trebuie să ne fie teamă de bucuria dată de Duhul Sfânt, astfel încât să nu ne închidem în noi înşine.
