Papa Francisc: Creştinii să construiască punţi, nu ziduri
08.05.2013, Vatican (Catholica) - Evanghelizarea nu înseamnă a face prozelitism, a subliniat Papa Francisc în predica la Liturghia celebrată în Casa Santa Marta miercuri, 8 mai 2013. Pontiful a subliniat că creştinul care doreşte să vestească Evanghelia trebuie să dialogheze cu toţi, ştiind că nimeni nu posedă adevărul, deoarece adevărul se dobândeşte din întâlnirea cu Isus. La Liturghia concelebrată cu Cardinalul Francesco Coccopalmerio şi Mons. Oscar Rizzato au participat un grup de angajaţi ai Serviciilor generale ale Guvernoratului, ai Cancelariei Tribunalului Statului Vatican şi ai Florăriei. Creştinii de astăzi sunt precum Paul care, vorbindu-le grecilor în Areopag, a construit punţi pentru a vesti Evanghelia fără a condamna pe nimeni, a subliniat Papa, punând accentul pe atitudinea „curajoasă” a lui Paul care „se apropia mult de inimile” celor care ascultau, „căuta dialogul”. De aceea, Apostolul neamurilor a fost cu adevărat un „constructor de punţi” şi nu un „constructor de ziduri”.
Aceasta ne face să ne gândim la atitudinea pe care trebuie să o aibă întotdeauna un creştin, care „trebuie să îl vestească pe Isus Cristos astfel încât El să fie acceptat, primit, nu respins. Şi Paul ştie că el trebuie să semene acest mesaj evanghelic. El ştie că vestirea lui Isus Cristos nu este uşoară, dar că nu depinde de el: el trebuie să facă tot posibilul, dar vestirea lui Isus Cristos, vestirea adevărului, depinde de Duhul Sfânt. Isus ne spune în Evanghelia de astăzi: ‘Când va veni El, Duhul adevărului vă va călăuzi în tot adevărul’. Paul nu le spune atenienilor: ‘Aceasta este enciclopedia adevărului. Studiaţi-o şi veţi avea adevărul!’ Nu! Adevărul nu intră într-o enciclopedie. Adevărul este o întâlnire; este o întâlnire cu Adevărul: Isus, marele Adevăr. Nimeni nu este stăpânul adevărului. Adevărul se primeşte în întâlnire”.
De ce a acţionat Paul aşa? Înainte de toate pentru că „acesta este modul de a acţiona” al lui Isus, care „a vorbit cu toţi”, cu păcătoşii, vameşii, învăţătorii legii. Paul, aşadar, merge pe urmele lui Isus: „Creştinul care doreşte să ducă Evanghelia trebuie să meargă pe acest drum: să stea de vorbă cu toţi! Acum este un timp bun în viaţa Bisericii… îmi amintesc că atunci când eram copil se spunea în familiile catolice, în familia mea: ‘Nu, nu putem merge acasă la ei, pentru că nu sunt căsătoriţi la Biserică!’ Era ca o excludere. Sau nu putem merge pentru că sunt socialişti, sau atei. Astăzi, slavă Domnului, nu se mai spune aceasta! Era ca o apărare a credinţei, dar prin ziduri: Domnul a construit punţi. În primul rând, Paul are această atitudine pentru că a fost atitudinea lui Isus. În al doilea rând, Paul este conştient că el trebuie să evanghelizeze, nu să facă prozeliţi”.
Biserica, a reflectat Pontiful citându-l pe Papa Benedict al XVI-lea, „nu creşte prin prozelitism”, ci „prin atracţie, prin mărturie, prin predicare”. „Creştinii care se tem să construiască punţi şi preferă că construiască ziduri nu sunt siguri de propria lor credinţă, nu sunt siguri de Isus Cristos… Paul ne învaţă acest drum al evanghelizării, pentru că l-a parcurs Isus, pentru că este conştient că evanghelizarea nu înseamnă a face prozelitism, şi pentru că este sigur de Isus Cristos şi nu are nevoie să se justifice şi să caute motive pentru a se justifica. Atunci când Biserica pierde acest curaj apostolic, devine o Biserică închisă, o Biserică ordonată, frumoasă, dar fără rodnicie, pentru că a pierdut curajul de a merge la periferii, acolo unde sunt atâtea persoane victime ale idolatriei, ale mondenităţii, ale gândirii greşite… Să cerem astăzi prin Sf. Paul acest curaj apostolic, această fervoare spirituală, de a fi siguri. ‘Dar, Părinte, noi putem greşi’… ‘Înainte! Dacă greşeşti, te ridici şi mergi înainte: acesta este drumul’. Cei care nu merg pentru a nu greşi fac o greşeală şi mai gravă”.
