Papa Francisc despre acţiunea Duhului Sfânt
15.05.2013, Vatican (Catholica) - Acţiunea proprie Duhului Sfânt, de călăuzire a Bisericii şi a fiecăruia dintre noi, a fost tema aleasă de Papa Francisc pentru cateheza de la audienţa generală de ieri, în contextul în care pentru Biserica Apuseană Rusaliile sunt foarte aproape.
„Trăim într-o epocă în care oamenii sunt mai degrabă sceptici faţă de adevăr”, le-a spus Sfântul Părinte celor peste 75.000 de persoane venite în Piaţa San Pietro. „Benedict al XVI-lea a vorbit de multe ori despre relativism, adică despre tendinţa de a considera că nu există nimic definitiv şi de a crede că adevărul este dat de consens sau de ceea ce vrem noi. Apare întrebarea: există cu adevărat „adevărul”? Ce este adevărul? Putem să îl cunoaştem? Putem să îl găsim? Aici îmi vine în minte întrebarea procuratorului roman Ponţiu Pilat atunci când Isus îi revelează sensul profund al misiunii sale: ‘Ce este adevărul?’. Pilat nu reuşeşte să înţeleagă că Adevărul este în faţa lui, nu reuşeşte să vadă în Isus faţa adevărului, care este faţa lui Dumnezeu. […] Adevărul nu este apucat ca un lucru, adevărul se întâlneşte. Nu este o posesie, este o întâlnire cu o Persoană.”
Şi a continuat: „Dar cine ne face să recunoaştem că Isus este Cuvântul adevărului, Fiul unicul născut al lui Dumnezeu Tatăl? Sfântul Paul învaţă că ‘nimeni nu poate să spună: «Isus este Domnul» decât prin Duhul Sfânt’. […] Isus îl defineşte Mângâietorul, adică ‘acela care ne vine în ajutor’, care este alături de noi pentru a ne sprijini pe acest drum de cunoaştere.” A căutat apoi să ofere răspuns la care este în fapt acţiunea Duhului Sfânt. „Înainte de toate aminteşte şi imprimă în inimile credincioşilor cuvintele pe care le-a spus Isus şi, tocmai prin aceste cuvinte, legea lui Dumnezeu este înscrisă în inima noastră şi devine în noi principiu de evaluare în alegeri şi de călăuzire în acţiunile zilnice, devine principiu de viaţă.” Duhul Sfânt ne conduce „la tot adevărul”, a amintit Papa: „ne conduce nu numai la întâlnirea cu Isus, plinătate a Adevărului, ci ne conduce şi ‘înlăuntrul’ Adevărului, adică ne face să intrăm într-o comuniune tot mai profundă cu Isus, dăruindu-ne înţelegerea lucrurilor lui Dumnezeu”.
Pontiful a propus apoi fiecărui credincios o reflecţie personală: „Să încercăm să ne întrebăm: sunt deschis la acţiunea Duhului Sfânt, îl rog pentru ca să îmi dea lumină, să mă facă mai sensibil la lucrurile lui Dumnezeu? Aceasta este o rugăciune pe care trebuie să o facem în toate zilele: ‘Duhule Sfânt, fă ca inima mea să fie deschisă la Cuvântul lui Dumnezeu, ca inima mea să fie deschisă la bine, ca inima mea să fie deschisă la frumuseţea lui Dumnezeu în toate zilele’. Aş vrea să vă pun o întrebare tuturor: câţi dintre voi se roagă în fiecare zi la Duhul Sfânt? Vor fi puţini, dar noi trebuie să satisfacem această dorinţă a lui Isus şi să ne rugăm în toate zilele la Duhul Sfânt, pentru ca să ne deschidă inima către Isus.” Şi a încheiat spunând: „Iubiţi fraţi şi surori, avem nevoie să ne lăsăm inundaţi de lumina Duhului Sfânt, pentru ca El să ne introducă în Adevărul lui Dumnezeu, care este singurul Domn al vieţii noastre. În acest An al Credinţei să ne întrebăm dacă am făcut în mod concret vreun pas pentru a-l cunoaşte mai mult pe Cristos şi adevărurile credinţei, citind şi meditând Sfânta Scriptură, studiind Catehismul, apropiindu-ne cu statornicie de Sacramente. Dar, în acelaşi timp, să ne întrebăm ce paşi facem pentru ca credinţa să orienteze toată existenţa noastră. Nu suntem creştini ‘pentru un timp’, numai în unele momente, în unele circumstanţe, în unele alegeri. Nu putem fi creştini aşa, suntem creştini în orice moment!”
