Să comunicăm astăzi speranţa, pentru a construi Europa de mâine (comunicat)
17.06.2013, Bucureşti (Catholica) - La zece ani de la publicarea Exortaţiei apostolice „Ecclesia in Europa” operatorii mass-media ai Conferinţelor Episcopale din Europa au reflectat asupra provocărilor care interpelează acţiunea misionară a Bisericii Catolice astăzi în Europa. Întâlnirea anuală a purtătorilor de cuvânt şi referenţilor de presă, promovată de Consiliul Conferinţelor Episcopale Europene (CCEE), s-a desfăşurat între 12-15 iunie la Bucureşti în România, la invitaţia Arhiepiscopului capitalei române şi preşedinte al Conferinţei Episcopale locale, Mons. Ioan Robu.
Isus Cristos, viu în Biserica sa, este izvor de speranţă pentru Europa. Astăzi mai mult ca oricând mesajul de speranţă al Exortaţiei apostolice se dovedeşte a fi profetic şi actual pentru Europa. Continentul pare că traversează într-adevăr o perioadă de rătăcire şi de înnegurare a speranţei. În această perioadă de criză, mulţi cetăţeni se simt dezorientaţi şi dezamăgiţi de instituţii şi de punctele de referinţă care au sprijinit până acum societăţile bătrânului continent. Europa din 2013 pare a fi traversată mai degrabă de o undă de nesiguranţă decât de o dorinţă pentru viitor. Dar această criză, care nu este numai economică, dar şi culturală, antropologică, etică şi spirituală, constituie o oportunitate pentru ca Europa să se poată debarasa de agnosticismul practic şi de indiferentismul religios şi să decidă din nou asupra viitorului ei prin întâlnirea cu Persoana şi mesajul lui Isus Cristos (cf. Ecclesia in Europa, 2). Provocarea principală este aşadar aceea de a înţelege cine este astăzi omul în Europa şi încotro se îndreaptă. Cum poate fi Biserica Catolică alături de el, ajutându-l să integreze mesajul evanghelic în viaţa sa de zi cu zi şi propunându-i, cu cuvinte noi, cu instrumente moderne, şi pe plan comunicativ, persona lui Isus şi valorile prezente în Evanghelia sa.
Prin contribuţia unor experţi precum prof. Andrea Pin, cercetător şi profesor asociat de Drept Constituţional (Universitatea din Padova – Italia), Mons. Piotr Mazurkiewicz, responsabil în cadrul Consiliului Pontifical pentru Familie (Vatican) şi prof. Manfred Spieker, profesor de ştiinţe sociale la Universitatea din Osnabrück (Germania), participanţii au reflectat asupra schimbărilor care sunt în curs în Europa. În ultimii ani, diferite elemente constituie dovada unor schimbări care au loc în sectorul politicii, economiei şi dreptului. Se asistă de exemplu la o multiplicare a drepturilor. Aşa-zisele ‘noi drepturi’ – drepturile individuale – care sunt tocmai rodul unei societăţi în care domneşte individualismul, unde tot ceea ce este posibil trebuie să devină licit prin drept. Aceste noi drepturi par a se dezvolta în mod paralel cu expansiunea logicii economiei în societăţile noastre. De fapt, actuala criză economică şi răspunsurile ei, dovedesc în mod clar că adesea economia devine măsura evaluării normelor şi privează persoanele (si democraţiile) de posibilitatea de a decide: adesea, programul economic (şi nu problemele societăţii) este cel care înclină balanţa în alegerile politice. În fine, economia a devenit autostrada pe care pătrund drepturile individuale, a căror paradigmă de referinţă este un ethos ce nu prevede reflecţia asupra a ceea ce este adevărul. În acelaşi timp, acest sistem îşi arată încă de pe acum limitele. Experienţa cotidiană arată că aceste drepturi nu reuşesc să realizeze ceea ce promit.
În timpul întâlnirii au fost analizate câteva teme de actualitate: teoria genurilor, eutanasia, şi limbajul culturii morţii. Este deosebit de semnificativ de notat că adesea se utilizează un limbaj inspirat din drept – dreptul la sănătatea reproducerii pentru a justifica avortul sau dreptul la auto-determinare sau la moarte asistată pentru a justifica eutanasia – pentru a afirma o practică, o cultură a morţii care în definitiv este tentativa omului de a se sustrage autorităţii lui Dumnezeu, devenind stăpâni ai vieţii în loc de simplu administratori. Au fost analizate de asemenea, din punct de vedere comunicativ, câteva iniţiative legate de aceste teme, precum „Manif pour tous” şi campania Conferinţei Episcopale Engleze împotriva căsătoriei între persoane de acelaşi sex. Imaginea care rezultă dovedeşte în mod clar „ruptura” care a avut loc în aceste ţări între democraţia reprezentativă (aleşii) şi democraţia participativă (populaţia care nu se simte reprezentată), dovedind cât de necesară este, pe aceste teme, confruntarea-dezbaterea şi că în acelaşi timp pune Biserica în faţa a noi provocări. În general, din reflecţiile şi dezbaterile în aulă a rezultat în mod clar că problema este, în fond, de natură antropologică: care este idea de om pe care Europa vrea să o transmită pe mai departe?
Mulţumită contribuţiei dr. Elvana Thaçi, responsabilă pentru departamentul „Internet Governance” – Direcţia „Societatea informaţiei şi Acţiunea împotriva delictelor” (Consiliul Europei), s-a putut verifica stadiul reflecţiei dedicate temelor precum copyright şi privacy, şi efectele lor în viaţa Bisericii (ca instituţie) şi credincioşi. Provocarea este aceea de a reglementa raportul dintre cele două drepturi fundamentale: dreptul la proprietatea intelectuală şi libertatea de expresie. De fapt, nu puţine sunt cazurile, îndeosebi odată cu apariţia internetului, când aceste drepturi intră în coliziune. O atenţie deosebită a fost acordată apoi tutelării şi tratării datelor personale. În timpul întâlnirii, dr. Thaddeus Milton Jones de la Consiliul Pontifical pentru Comunicaţii Sociale (Vatican) a transmis mesajul de salut al preşedintelui dicasteriului roman, Arhiepiscopul Claudio Maria Celli, şi a prezentat numeroase activităţi ale consiliului pontifical, în particular în sectorul noilor media (PopeApp, contul de twitter Pontifex…) şi proiectul de unire a diferitelor instrumente de comunicare ale Sfântului Scaun în portalul plurilingvistic www.news.va.
Participanţii au fost informaţi despre situaţia catolicilor în România şi despre implicarea Bisericii Catolice din România în sectorul comunicaţiilor sociale, prin prezentarea făcută de către pr. Eduard Mihai Coşa, secretar general al Conferinţei Episcopale din România (CER), de către Episcopul auxiliar de Bucureşti, Mons. Cornel Damian, şi de pr. Francisc Doboş, purtător de cuvânt al CER şi co-organizator al întâlnirii. România, ţară punte între Orient şi Occident, este o realitate specifică şi foarte complexă, unde convieţuiesc, nu fără tensiuni, diferite confesiuni creştine (catolici, ortodocşi şi protestanţi) şi minorităţi lingvistice (maghiari, germani). În ultimii ani, Diecezele catolice au investit mult în comunicare, şi prin intermediul noilor mijloace de comunicare şi a internetului. Practic, fiecare Dieceză are un birou de presă şi un site internet. Conferinţa Episcopală Română, care este bi-rituală, cu Episcopi de rit latin şi Episcopi greco-catolici, este implicată în pregătirea pentru beatificarea (la 31 august) Venerabilului Vladimir Ghika (mort în 1954), preot şi intelectual român, care a suferit martiriul în timpul regimului comunist. Mărturia numeroaselor persoane consacrate şi a laicilor catolici, care au fost persecutaţi în timpul anilor întunecaţi ai comunismului, a fost prezentată de Mons. Mihai Frăţilă, Episcop greco-catolico de Bucureşti şi pr. Francisc Ungureanu, postulatorul cauzei de beatificare a venerabilului Ghika. Mărturia acestor bărbaţi şi femei a permis Bisericii să supravieţuiască în timpul regimului totalitar şi este un imbold pentru ca astăzi să cadă măştile suspiciunii, încă foarte prezente în ţară.
Întâlnirea s-a încheiat apoi cu o discuţie liberă asupra unor evenimente deosebit de importante în viaţa Bisericii din ultimele luni (Vatileaks, renunţarea Papei Benedict al XVI-lea la pontificat şi alegerea Papei Francisc) şi o prezentare a activităţii ComECE (Comisia Episcopatelor din Comunitatea Europeană) şi CCEE.
