Papa către seminarişti şi novici: nu există sfinţenie în tristeţe

08.07.2013, Vatican (Catholica) - Papa Francisc le-a spus sâmbătă seară viitorilor preoţi şi viitoarelor persoane consacrate să păstreze prospeţimea şi bucuria în vieţile lor. „Nu există sfinţenie în tristeţe, nu există!”, a spus el răspicat. Şi a continuat: „Când găseşti un seminarist, un preot, o soră, o novice, cu o faţă lungă, tristă, care pare că asupra vieţii sale a aruncat un acoperământ bine udat, aceste acoperăminte grele… care te trag în jos… Ceva nu merge! Vă rog: niciodată surori, niciodată preoţi cu faţă de ‘castraveţi muraţi’, niciodată!”

Adresându-se participanţilor la evenimentul internaţional de patru zile, dedicat seminariştilor, novicilor şi celor într-un parcurs vocaţional, Papa Francisc le-a vorbit de pe foi, dar şi liber. Întâlnirea a avut loc în Aula Paul al VI-lea din vatican, cei prezenţi fiind îndemnaţi să nu se lase ispitiţi de cultura provizoriului. „Unii spun: eu mă căsătoresc până când durează iubirea; eu mă fac soră, dar pentru scurt timp, şi apoi voi vedea; eu mă fac seminarist pentru a mă face preot, dar nu ştiu cum se va termina istoria. Acest lucru nu merge cu Isus! Eu nu vă reproşez vouă, reproşez acestei culturi a provizoriului, care ne loveşte pe toţi, pentru că nu ne face bine: pentru că o alegere definitivă astăzi este foarte dificilă. În timpurile mele era mai uşor, deoarece cultura favoriza o alegere definitivă fie pentru viaţa matrimonială, fie pentru viaţa consacrată sau viaţa sacerdotală. Însă în această epocă nu este uşoară o alegere definitivă. Noi suntem victime ale acestei culturi a provizoriului.”

„Bucuriei de a-l urma pe Isus”, „bucuriei pe care ne-o dă Duhul Sfânt” Papa Francisc i-a opus „bucuria lumii”. „Unii vor spune: bucuria se naşte din lucrurile pe care le avem, şi atunci iată căutarea ultimului model de smartphone, scooter-ul cel mai rapid, maşina care iese în evidenţă… Eu vă spun că mi se face cu adevărat rău atunci când văd un preot sau o soră cu o maşină ultimul model: nu se poate! Nu se poate! […] Eu cred că maşina este necesară, pentru că trebuie făcută atâta muncă şi pentru a merge de aici acolo… dar luaţi-vă una mai umilă! Şi dacă vă place aceea frumoasă, gândiţi-vă la câţi copii mor de foame.”

„Adevărata bucurie”, a explicat Sfântul Părinte, „nu vine din lucruri, din avere, nu! Se naşte din întâlnire, din relaţia cu alţii, se naşte din faptul de a ne simţi acceptaţi, înţeleşi, iubiţi şi din acceptare, din înţelegere şi din iubire; şi aceasta nu din interesul de un moment, ci pentru că celălalt, cealaltă este o persoană. Bucuria se naşte din gratuitatea unei întâlniri!” Le-a spus apoi seminariştilor şi novicilor: „În formarea voastră există cei patru pilaştri fundamentali: formarea spirituală, adică viaţa spirituală; viaţa intelectuală, studiul; viaţa apostolică, a începe să mergi pentru a vesti evanghelia; şi, al patrulea, viaţa comunitară. Patru. […] Eu cred aceasta: este mai bine în cel mai rău seminar decât nici un seminar! De ce? Pentru că este necesară această viaţă comunitară. Amintiţi-vă de aceşti patru pilaştri: viaţa spirituală, viaţa intelectuală, viaţa apostolică şi viaţa comunitară. Pe aceştia patru trebuie să zidiţi vocaţia voastră.”

La final Pontiful a adresat mai multe îndemnuri: „fiţi pozitivi, cultivaţi viaţa spirituală şi, în acelaşi timp, mergeţi, fiţi capabili să întâlniţi persoanele, în special pe cele mai dispreţuite şi dezavantajate. Să nu vă fie frică să ieşiţi şi să mergeţi împotriva curentului. Fii contemplativi şi misionari. Ţineţi-o mereu pe Sfânta Fecioară Maria cu voi, rugaţi-vă Rozariul, vă rog… Nu îl lăsaţi! Ţineţi-o mereu pe Sfânta Fecioară Maria cu voi în casa voastră, aşa cum o ţinea Apostolul Ioan. Ea să vă însoţească şi să vă ocrotească mereu. Şi rugaţi-vă şi pentru mine, pentru că am nevoie de rugăciuni, pentru că sunt un sărman păcătos, însă mergem înainte.” După discurs Sfântul Părinte a recitat Tatăl nostru şi Bucură-te Marie cu toţi cei prezenţi, fiecare în limba lui.

Legături

• Textul integral al discursului papal