Papa Francisc: Celebrăm astăzi naşterea lui Ştefan pentru cer
26.12.2013, Vatican (Catholica) - Sfântul Ştefan este sărbătorit astăzi în Biserica de rit latin şi mâine în Bisericile de rit răsăritean. De martiriul său a amintit Papa Francisc în alocuţiunea de astăzi, dinaintea rugăciunii Angelus, amintind că ziua morţii sale este de fapt ziua sa de naştere la cer. Vă oferim traducerea în română a cuvintelor Papei, preluată de pe Ercis.ro.
Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!
Vouă nu vă este frică de ploaie, sunteţi curajoşi! Liturgia prelungeşte Solemnitatea Naşterii timp de opt zile: un timp de bucurie pentru tot poporul lui Dumnezeu! Şi în această a doua zi a octavei, în bucuria Crăciunului se inserează sărbătoarea Sfântului Ştefan, primul martir al Bisericii. Cartea Faptele Apostolilor ni-l prezintă ca „om plin de credinţă şi de Duh Sfânt” (6,5), ales cu alţi şase pentru slujirea văduvelor şi a săracilor în prima comunitate din Ierusalim. Şi ne relatează martiriul său: când, după un discurs de foc care a provocat mânia membrilor sinedriului, a fost târât în afara zidurilor oraşului şi ucis cu pietre. Ştefan a murit ca Isus, cerând iertare pentru ucigaşii săi (7,55-60).
În climatul bucuros al Crăciunului, această comemorare ar putea să apară fără legătură. De fapt, Crăciunul este sărbătoarea vieţii şi ne revarsă sentimente de seninătate şi de pace; de ce să îi tulburăm încântarea cu amintirea unei violenţe aşa de crude? În realitate, în optica credinţei, sărbătoarea Sfântului Ştefan este în sintonie deplină cu semnificaţia profundă a Crăciunului. De fapt, în martiriu, violenţa este învinsă de iubire, moartea de viaţă. Biserica vede în jertfa martirilor „naşterea lor pentru cer”. Aşadar, celebrăm astăzi „naşterea” lui Ştefan, care în profunzime provine din Naşterea lui Cristos. Isus transformă moartea celor care îl iubesc în auroră de viaţă nouă!
În martiriul lui Ştefan se reproduce aceeaşi confruntare dintre bine şi rău, dintre ură şi iertare, dintre blândeţe şi violenţă, care a avut apogeul său în Crucea lui Cristos. Astfel, comemorarea primului martir vine să dizolve, imediat, imaginea falsă a Crăciunului: imaginea de poveste şi îndulcită, care în Evanghelie nu există! Liturgia ne duce din nou la sensul autentic al Întrupării, legând Betleemul de Calvar şi amintindu-ne că mântuirea divină implică lupta împotriva păcatului, trece prin poarta strâmtă a Crucii. Acesta este drumul pe care Isus l-a arătat clar discipolilor săi, aşa cum atestă Evanghelia de astăzi: „Veţi fi urâţi de toţi din cauze numelui meu. Însă, cine va rămâne statornic până la sfârşit, acela va fi mântuit” (Mt 10,22).
De aceea astăzi să ne rugăm în mod deosebit pentru creştinii care îndură discriminări din cauza mărturiei aduse lui Cristos şi Evangheliei. Să fim aproape de aceşti fraţi şi surori care, asemenea Sfântului Ştefan, sunt acuzaţi pe nedrept şi făcuţi subiect de violenţe de diferite tipuri. Sunt sigur că, din păcate, sunt mai numeroşi astăzi decât în primele timpuri ale Bisericii. Sunt atâţia! Aceasta se întâmplă în special acolo unde libertatea religioasă încă nu este garantată sau nu este pe deplin realizată. Însă se întâmplă şi în ţări şi locuri care pe hârtie tutelează libertatea şi drepturile umane, dar unde de fapt credincioşii, şi în special creştinii, întâlnesc limitări şi discriminări. Aş vrea să vă cer să ne rugăm pentru aceşti fraţi şi surori o clipă în tăcere […]. Şi să îi încredinţăm Sfintei Fecioare Maria (Bucură-te Marie…). Pentru creştin acest lucru nu uimeşte, deoarece Isus a prevestit aceasta ca ocazie propice pentru a da mărturie. Totuşi, pe planul civil, nedreptatea trebuie denunţată şi eliminată.
Maria, Regina martirilor, să ne ajute să trăim Crăciunul cu acea ardoare de credinţă şi de iubire care străluceşte în sfântul Ştefan şi în toţi martirii Bisericii.
După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele:
Salut familiile, grupurile parohiale, asociaţiile şi pe fiecare credincios care provin din Roma, din Italia şi din toate părţile lumii. Rămânerea din aceste zile în apropierea ieslei pentru a-i admira pe Maria şi pe Iosif alături de Prunc, să poată trezi în toţi o angajare generoasă de iubire reciprocă, pentru ca în cadrul familiilor şi al diferitelor comunităţi să se trăiască acel climat de înţelegere şi de fraternitate care atât de mult foloseşte binelui comun. Sărbători fericite de Crăciun şi poftă bună! La revedere!

Va multumesc din toata inima pentru eforturile pe care le depuneti zi de zi, spre edificarea celor doritori de mantuire. Bunul Mantuitor sa va daruiasca pe mai departe zelul crestinesc, bogatie de haruri si LA MULTI ANI.
Mons. Ilie Sociu – Bucuresti