Întâlnirea cadrelor medicale catolice din Bucureşti
15.02.2014, Bucureşti (Catholica) - A XXII-a Zi Mondială a Bolnavului, celebrată în fiecare an la 11 februarie, în sărbătoarea liturgică a Preasfintei Fecioare Maria de la Lourdes, a fost marcată în Bucureşti de celebrarea unei Sfinte Liturghii solemne în Catedrala romano-catolică Sf. Iosif, urmată de întâlnirea cadrelor medicale catolice, aflăm de pe ARCB.ro. Sfânta Liturghie a fost prezidată de PS Cornel Damian, Episcop auxiliar de Bucureşti, alături de care au concelebrat preoţi din diferite parohii romano-catolice din capitală şi pr. Andrei Mărcuş, secretar al Vicariatului greco-catolic din Bucureşti. În cadrul întâlnirii cadrelor medicale, la care a participat şi Episcopul Cornel Damian, a avut loc şi prezentarea Cartei lucrătorilor sanitari, elaborată sub îngrijirea Consiliului Pontifical pentru Pastoraţia Lucrătorilor Sanitari şi publicată la Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti.
În cuvântul introductiv, PS Cornel Damian a transmis salutul şi binecuvântarea IPS Ioan Robu, Arhiepiscop şi Mitropolit de Bucureşti, şi-a exprimat bucuria pentru apariţia celei de a doua ediţii a Cartei, revăzută şi adăugită, şi a adresat un îndemn cadrelor medicale prezente, citând din Mesajul dedicat, în acest an, de către Papa Francisc Zilei Mondiale a Bolnavului: „Când ne apropiem cu tandreţe de cei care au nevoie de îngrijiri, purtăm speranţa şi zâmbetul lui Dumnezeu în contradicţiile lumii”. Pr. Emil Moraru, asistentul spiritual al Asociaţiei Medicilor Catolici din Bucureşti, a susţinut apoi o conferinţă cu titlul „Provocări aflate în spatele dezbaterilor în domeniul bioeticii”. Pornind de la ceea ce spunea Fericitul Papă Ioan Paul al II-lea, că asistăm la o luptă – cultura morţii împotriva culturii vieţii -, pr. Moraru a subliniat câteva provocări cu care se confruntă bioetica în zilele noastre: pozitivismul, manipularea tehnologică a naturii umane, utilitarismul, relativismul moral şi secularizarea.
În continuare, dr. Maria Dunca Moisin, preşedinte al Asociaţiei Medicilor Catolici Bucureşti (ASMCB) a apreciat că cele prezentate de pr. Emil Moraru argumentează exact scopul Asociaţiei, care constă în lupta pentru apărarea vieţii umane, de la concepţie până la moartea naturală, a demnităţii şi valorilor acesteia, pentru protejarea, susţinerea şi dezvoltarea persoanei pe cele trei dimensiuni ale sale: fizică, psihică şi spirituală. Dr. Dunca Moisin a subliniat apoi că ASMCB doreşte să fie o „voce”, un forum de dezbatere pentru factorii decizionali în vederea apărării vieţii în societatea noastră, contribuind la educarea societăţii în spiritul unui respect profund pentru viaţă, individ şi familie, în conformitate cu principiile şi legile morale naturale şi creştine.
A urmat apoi prezentarea Cartei lucrătorilor sanitari, dr. Dunca Moisin subliniind că documentul este o sinteză a poziţiei Bisericii cu privire la tot ce ţine de afirmarea, în domeniul sanitar, a valorii absolute a vieţii în totalitatea ei şi a vieţii fiecărei fiinţe umane în parte. Carta reuneşte directivele asupra întreitei teme a naşterii, vieţii şi morţii, şi constituie un instrument de lucru care ar putea să devină parte integrantă în formarea iniţială şi permanentă a lucrătorilor sanitari, precum şi punct de plecare pentru dezbateri viitoare între cadrele medicale.
În continuare, dr. Dan Alexianu, medic neuro-reanimator, a prezentat o propunere de proiect legat de îngrijirea şi recuperarea pacienţilor aflaţi în comă, temă ce se înscrie în spiritul celor discutate de antevorbitori, şi anume, de apărare a vieţii în toate formele ei, până la moartea naturală. Dr. Daniela Păun a adresat celor prezenţi un apel la implicare şi colaborare în vederea luării de poziţie în faţa acelor iniţiative legislative – din legislaţia română şi europeană – care sunt contrare culturii vieţii şi demnităţii persoanei umane. În încheiere, pr. Emil Moraru a sintetizat că în special lucrătorii sanitari sunt angajaţi în slujba vieţii, după modelul samariteanului milostiv, şi a încheiat cu un gând al Fericitului Vladimir Ghika: „Lucrurile mari nu le facem noi, chiar dacă se fac prin noi”.
