Papa Francisc: Prietenia dintre catolici şi evrei este unul dintre roadele Conciliului Vatican II
26.05.2014, Ierusalim (Catholica) - Papa Francisc a făcut luni, 26 mai 2014, o vizită la Centrul Heichal Shlomo, unde s-a întâlnit cu cei doi Rabini şefi, Yona Metzger (ashkenazi) şi Shlomo Amar (sephardi). Amândoi s-au întâlnit şi cu Papa Benedict al XVI-lea în timpul pelerinajului său în Ţara Sfântă în 2009. După o discuţie scurtă cu cei doi Rabini, Papa Francisc s-a adresat celor adunaţi acolo, mai întâi exprimându-şi bucuria pentru primirea caldă care i-a fost făcută şi apoi arătând că, pe când era Arhiepiscop de Buenos Aires, avea mulţi confraţi evrei între prietenii săi.
„Împreună cu ei am organizat iniţiative rodnice de întâlnire şi dialog şi am trăit cu ei şi momente semnificative de împărtăşire pe plan spiritual. În primele luni de pontificat am putut să primesc diferite organizaţii şi exponenţi ai ebraismului mondial. Ca şi pentru predecesorii mei, aceste cereri de întâlnire sunt numeroase. Ele se adaugă la multele iniţiative care au loc la scară naţională sau locală şi toate acestea atestă dorinţa reciprocă de a ne cunoaşte mai bine, de a ne asculta, de a construi legături de fraternitate autentică.”
Pontiful a remarcat: „Acest drum de prietenie reprezintă unul dintre roadele Conciliului Vatican II, îndeosebi al declaraţiei Nostra aetate, care a avut atâta însemnătate şi a cărei a 50-a aniversare o vom aminti anul viitor. Sunt convins că tot ceea ce s-a întâmplat în ultimele decenii în relaţiile dintre evrei şi catolici a fost un autentic dar al lui Dumnezeu, una dintre minunăţiile săvârşite de El, pentru care suntem chemaţi să binecuvântăm numele Său… Un dar al lui Dumnezeu care însă nu ar fi putut să se manifeste fără angajarea a foarte multe persoane curajoase şi generoase, atât evrei cât şi creştini.”
Sfântul Părinte a subliniat însă: „Nu este vorba numai de a stabili, pe un plan uman, relaţii de respect reciproc: suntem chemaţi, creştini şi evrei, să ne întrebăm în profunzime cu privire la semnificaţia spirituală a legăturii care ne uneşte. Este vorba despre o legătură care vine de sus, care depăşeşte voinţa noastră şi care rămâne integră, în pofida tuturor dificultăţilor de raporturi din păcate trăite în istorie. Din partea catolică există desigur intenţia de a lua în considerare pe deplin sensul rădăcinilor ebraice ale propriei credinţe. Am încredere, cu ajutorul vostru, că şi din partea ebraică să se menţină, şi dacă este posibil să crească, interesul pentru cunoaşterea creştinismului, şi în această ţară binecuvântată în care el îşi recunoaşte propriile origini.”
„Cunoaşterea reciprocă a patrimoniului nostru spiritual, aprecierea faţă de ceea ce avem în comun şi respectul în ceea ce ne desparte vor putea fi călăuză pentru ulterioara dezvoltare a relaţiilor noastre, pe care o încredinţăm în mâinile lui Dumnezeu. Împreună vom putea să dăm o mare contribuţie pentru cauza păcii; împreună vom putea mărturisi, într-o lume în transformare rapidă, semnificaţia perenă a planului divin al creaţiei; împreună vom putea contrasta cu fermitate orice formă de antisemitism şi diferitele alte forme de discriminare.”
