Papa a convocat Anul Jubiliar Celestin
06.07.2014, Isernia (Catholica) - Convocarea Anului Jubiliar Celestin în Piaţa Catedralei din Isernia a fost ultimul act al vizitei Papei Francisc în regiunea italiană Molise. Aici s-a născut eremitul Pietro da Morrone, viitorul Papă Celestin al V-lea (1209-1296), ales în Conclavul desfăşurat între 1292 şi 1294, şi care după cinci luni a abdicat de la papalitate, reluându-şi viaţa de eremit. Sfântul Părinte li s-a adresat locuitorilor din Isernia din piaţa centrală. „Piaţa este locul în care ne întâlnim drept cetăţeni, iar Catedrala este locul în care ne întâlnim cu Dumnezeu, ascultăm Cuvântul Său, pentru a trăi ca fraţi, cetăţeni şi fraţi. În creştinism nu există contrapoziţie între sacru şi profan, în acest sens: cetăţeni şi fraţi.”
„Există o idee puternică ce m-a uimit, gândindu-mă la moştenirea Sfântului Celestin al V-lea. El, ca Sfântul Francisc de Assisi, a avut un simţ foarte puternic al milostivirii lui Dumnezeu şi a faptului că milostivirea lui Dumnezeu reînnoieşte lumea. Pietro del Morrone, ca Francisc de Assisi, cunoşteau foarte bine societatea din timpul lor, cu marile sale sărăcii. Erau foarte aproape de oameni, de popor. Aveau aceeaşi compasiune a lui Isus faţă de atâtea persoane trudite şi împovărate; dar nu se limitau să împartă sfaturi bune sau consolări pioase. Ei cei dintâi au făcut o alegere de viaţă împotriva curentului, au ales să se încreadă în Providenţa Tatălui, nu numai ca asceză personală, ci ca mărturie profetică a unei Paternităţi şi a unei fraternităţi, care sunt mesajul Evangheliei lui Isus Cristos.”
„Şi întotdeauna mă uimeşte că aceşti sfinţi, cu această compasiune puternică faţă de oameni, au simţit nevoia de a da poporului lucrul cel mai mare, bogăţia cea mai mare: milostivirea Tatălui, iertarea. ‘Şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri.’ În aceste cuvinte din Tatăl Nostru este un întreg proiect de viaţă, bazat pe milostivire. Milostivirea, indulgenţa, iertarea datoriilor, nu este numai ceva devoţional, intim, un paliativ spiritual, un soi de untdelemn care ne ajută să fim mai suavi, mai buni, nu. Este profeţia unei lumi noi: milostivirea este profeţie a unei lumi noi, în care bunurile pământului şi ale muncii să fie egal distribuite şi nimeni să nu fie lipsit de cele necesare, pentru că solidaritatea şi împărtăşirea sunt consecinţa concretă a fraternităţii. Aceşti doi sfinţi au dat exemplu. Ei ştiau că, fiind clerici – unul era diacon, celălalt Episcop, Episcop de Roma – fiind clerici, amândoi trebuiau să dea exemplul de sărăcie, de milostivire şi de despuiere totală de ei înşişi.”
A rostit apoi cuvintele de deschidere a Anului Celestin, „în timpul căruia va fi deschisă larg pentru toţi poarta milostivirii divine. Nu este o fugă, nu este o evadare din realitate şi din problemele sale, este răspunsul care vine din Evanghelie: iubirea ca forţă de purificare a conştiinţelor, forţă de reînnoire a raporturilor sociale, forţă de proiectare pentru o economie diferită, care pune în centru mai degrabă persoana, munca, familia, decât banul şi profitul. Suntem cu toţii conştienţi că acest drum nu este cel al lumii; nu suntem nişte visători, nişte amăgiţi, nici nu vrem să creăm oaze în afara lumii. Credem mai degrabă că acest drum este cel bun pentru toţi, este drumul care într-adevăr ne apropie de dreptate şi de pace.” La final a îndemnat „să ne încredem în milostivirea lui Dumnezeu şi să ne angajăm să facem cu harul Său roade de convertire şi fapte de milostenie”. Papa a luat apoi elicopterul, la 7.30PM, ajungând în Vatican la 8.15PM.
