Papa Francisc: Să fim alinare pentru cei care au nevoie de ajutor
06.07.2014, Vatican (Catholica) - A doua zi după vizita în regiunea Molise, Papa Francisc a respectat tradiţionala întâlnire cu credincioşii pentru rugăciunea mariană de la mijlocul zilei. În alocuţiunea dinaintea rugăciunii a vorbit despre lectura evanghelică a zilei criticând indiferenţa, în special indiferenţa creştinilor. Redăm alocuţiunea papală, după traducerea apărută pe Ercis.ro.
Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!
În Evanghelia din această duminică găsim invitaţia lui Isus. Spune aşa: „Veniţi la mine, voi cei trudiţi şi împovăraţi şi Eu vă voi da odihnă” (Mt 11,28). Când Isus spune aceasta, are în faţa ochilor persoanele pe care le întâlneşte în fiecare zi pe drumurile din Galileea: mulţi oameni simpli, săraci, bolnavi, păcătoşi, marginalizaţi… Aceşti oameni l-au urmat mereu pentru a asculta cuvântul Său – un cuvânt care dădea speranţă! Cuvintele lui Isus dau mereu speranţă! – şi pentru a atinge chiar numai o margine a hainei Sale. Isus însuşi căuta aceste mulţimi obosite şi epuizate ca nişte oi fără păstor (cf. Mt 9,35-36) şi le căuta pentru a le vesti Împărăţia lui Dumnezeu şi pentru a vindeca mulţi în trup şi în spirit. Acum îi cheamă pe toţi la Sine: „Veniţi la mine”, şi le promite alinare şi odihnă.
Această invitaţie a lui Isus se extinde până în zilele noastre, pentru a ajunge la atâţia fraţi şi surori asupriţi de condiţii de viaţă precare, de situaţii existenţiale dificile şi unei lipsite de valabile puncte de referinţă. În ţările mai sărace, dar şi în periferiile ţărilor mai bogate, se află atâtea persoane trudite şi epuizate sub povara insuportabilă a abandonării şi a indiferenţei. Indiferenţa: cât rău face nevoiaşilor indiferenţa umană! Şi mai rău, indiferenţa creştinilor! La marginile societăţii sunt atâţia bărbaţi şi femei încercaţi de lipsuri, dar şi de insatisfacţia vieţii şi de frustrare. Atâţia sunt constrânşi să emigreze din patria lor, punându-şi în pericol propria viaţă. Mult mai mulţi poartă astăzi povara unui sistem economic care îl exploatează pe om, îi impune un „jug” insuportabil, pe care puţinii privilegiaţi nu vor să îl poarte. Fiecăruia dintre aceşti fii ai Tatălui care este în ceruri Isus îi repetă: „Veniţi la mine, voi toţi”. Dar spune aceasta şi celor care au totul, dar a căror inimă este goală şi fără Dumnezeu. Şi lor Isus le adresează această invitaţie: „Veniţi la mine”. Invitaţia lui Isus este pentru toţi. Dar în mod special pentru aceştia care suferă mai mult.
Isus promite să dea odihnă tuturor, dar ne adresează şi o invitaţie, care este ca o poruncă: „Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine că sunt blând şi smerit cu inima” (Mt 11,29). „Jugul” Domnului constă în a lua asupra noastră povara celorlalţi cu iubire fraternă. Odată primită odihna şi alinarea lui Cristos, suntem chemaţi la rândul nostru să devenim odihnă şi alinare pentru fraţi, cu atitudine blândă şi umilă, imitându-l pe Învăţătorul. Blândeţea şi umilinţa inimii ne ajută nu numai să luăm asupra noastră povara celorlalţi, ci şi să nu îi împovărăm cu vederile noastre personale, cu judecăţile noastre, cu criticile noastre sau cu indiferenţa noastră. Să o invocăm pe Preasfânta Maria, care primeşte sub mantia ei toate persoanele trudite şi împovărate, pentru ca printr-o credinţă luminată, mărturisită în viaţă, să putem fi alinare pentru cei care au nevoie de ajutor, de tandreţe, de speranţă.
După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele:
Iubiţi fraţi şi surori, vă salut cordial pe toţi, romani şi pelerini!
Îi salut pe credincioşii din parohia din Salzano, Dieceza de Treviso, unde a fost paroh părintele Iosif Sarto, devenit apoi Papa Pius al X-lea şi proclamat sfânt, de la a cărui moarte se împlinesc o sută de ani. Îi salut pe Micii Misionari ai Sfintei Paula Frassinetti, pe credincioşii din Melia şi Sambatello (Reggio Calabria), Şcoala Copilăriei din parohia din Verdellino, grupul „Brenna 60” şi pe participanţii la adunarea de automobile istorice.
Aş vrea să salut în mod deosebit şi afectuos toţi oamenii harnici din Molise, care ieri m-au primit în frumosul lor ţinut şi în inima lor. A fost o primire caldă, călduroasă: nu îi voi uita niciodată! Multe mulţumiri. Vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine: şi eu fac asta pentru voi. Tuturor doresc duminică frumoasă şi poftă bună. La revedere!
