Papa Francisc: Fără Maica Biserică nu putem merge înainte
15.09.2014, Vatican (Catholica) - După cum fără Maria nu l-am fi avut pe Isus, tot la fel fără Biserică nu putem merge înainte, a spus Papa Francisc în predica la Sfânta Liturghie prezidată luni, 15 septembrie 2014, dimineaţă, în capela Casei Sfânta Marta, în ziua în care Biserica de rit latin celebrează comemorarea liturgică a Preasfintei Fecioare Maria Îndurerate. După sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, a remarcat Pontiful, liturgia Bisericii ne oferă a doua zi icoana Maicii Domnului Îndurerate. În prima lectură biblică proclamată luni la Sfânta Liturghie, luată din Scrisoarea către Evrei (5,7-9), se subliniază trei cuvinte cheie: se spune că Isus „a învăţat, a ascultat şi a suferit”, citim în materialul de pe situl Radio Vatican.
„Este contrariul a ceea ce s-a întâmplat părintelui nostru Adam, care nu a voit să înveţe ceea ce Domnul i-a poruncit, nu a vrut să sufere, nici să asculte”. Isus, în schimb, deşi era din fire Dumnezeu, „s-a despuiat pe sine, s-a înjosit luând firea sclavului. Aceasta este slava Crucii lui Isus”. „Isus a venit în lume ca să înveţe să fie om, şi fiind om, să umble împreună cu oamenii. A venit în lume ca să asculte, şi a ascultat. Dar această ascultare a învăţat-o din cele ce a suferit. Adam a ieşit din paradis cu o făgăduinţă, o făgăduinţă care a mers mai departe în decursul veacurilor. Astăzi, prin ascultarea lui Isus, prin despuierea de sine şi prin înjosirea Lui, făgăduinţa de odinioară devine speranţă. Acum poporul lui Dumnezeu merge pe cale cu o speranţă sigură. La calea Fiului participă şi Maria, ‘noua Evă’, cum este numită, şi ea a învăţat, a suferit şi a ascultat. În acest fel, a devenit Mamă”.
Evanghelia zilei (Ioan 19,25-27) o prezintă pe Preasfânta Fecioară Maria la picioarele Crucii, când Isus îi spune apostolului Ioan: „Iată mama ta!” În acel moment, a subliniat Papa, Maria a primit ungerea de Mamă: „Aceasta este şi speranţa noastră. Noi nu suntem orfani, avem o Mamă, Maria este Mama noastră. Dar şi Biserica este Mamă, căci şi Biserica primeşte ungerea de Mamă când merge pe aceeaşi cale a lui Isus şi a Mariei, pe calea ascultării, pe calea suferinţei, şi când are disponibilitatea de a învăţa mereu calea Domnului. Acestea două, Maria şi Biserica, duc înainte speranţa care este Isus Cristos, ni-l dau pe Cristos, dau naştere lui Cristos în noi. Fără Maria nu l-am avea pe Isus Cristos; fără Biserică, nu putem merge înainte”.
„Două femei şi două Mame”, iar alături de ele, inima noastră, care, după cum spunea abatele Isac de la mănăstirea Stella, „este delicată”, se aseamănă „Mariei şi Bisericii”. „În această zi, privind la această femeie de lângă Cruce, decisă în a-l urma pe Fiul ei în suferinţă ca să înveţe ascultarea, privind la ea, vedem Biserica şi o vedem pe Maica noastră. Vedem în acelaşi timp inima noastră, sufletul nostru care nu se va pierde niciodată dacă va continua să fie alături de aceste două mari femei care ne însoţesc în viaţă: Maria şi Biserica. După cum părinţii noştri au ieşit din paradis cu o făgăduinţă, în această zi, la rândul nostru, putem merge înainte cu o speranţă: speranţa pe care ne-o dă Maica noastră, Maria, care stă neclintită lângă Cruce, şi Sfânta noastră Maică Biserica ierarhică.”
