Celebrarea în comunitatea română din Roma a Zilei Vieţii Consacrate
02.02.2015, Roma (Catholica) - Răspunzând la invitaţia pr. paroh Isidor Iacovici, în comuniune cu întreaga Biserică, duminică, 1 februarie 2015, a fost sărbătorită şi în comunitatea română de la „San Vitale”, Roma, Ziua Mondială a Vieţii Consacrate. A fost pentru credincioşi, preoţi şi persoane consacrate o ocazie privilegiată pentru a-i aduce lauda şi mulţumirea lor lui Dumnezeu pentru darul vieţii consacrate în Biserică şi omenirea întreagă, pentru tot ceea ce persoanele consacrate, femei şi bărbaţi, în diferitele colţuri ale pământului şi în nenumărate periferii existenţiale, sunt şi fac pentru a duce surâsul şi îmbrăţişarea lui Dumnezeu omului de astăzi, în mod deosebit celui care trăieşte situaţii dificile, de marginalizare, celui sărac, lipsit de demnitate şi fără voce în societatea, citim în relatarea de pe Ercis.ro.
Celebrarea a început cu un moment de adoraţie, pregătit şi animat de persoanele consacrate prezente la Roma, şi a continuat cu Sfânta Liturghie, prezidată de pr. Marius-Petru Bîlha, franciscan conventual. La predică, pr. Claudiu Eva, din Congregaţia Misionarilor Verbiţi, la lumina cuvântului proclamat şi pornind de la logoul acestui an dedicat de Papa Francisc vieţii consacrate, a scos în relief importanţa vieţii consacrate, chemată să fie în societatea de astăzi profeţie şi speranţă, trăind şi mărturisind Evanghelia cu bucurie şi pasiune. După Sfânta Liturghie, sărbătoarea a continuat cu un moment de agapă fraternă.
„Sfântul Părinte cu insistenţă ne invită ‘să trezim lumea’, trăindu-ne chemarea de a fi profeţi cu curaj, luminând viitorul cu exemplul unei vieţi dăruite fără rezerve şi în acelaşi timp acceptând şi trăind în credinţă şi cu speranţă slăbiciunile proprii şi încercările vremii”, citim în finalul relatării. „Pentru a trăi astfel avem nevoie noi înşine de un bun ceas deşteptător, încărcându-ne bateriile zilnic printr-o viaţă de rugăciune intensă şi sintonizându-ne ritmul vieţii la tic-tac-ul cuvântului şi la strigătul celui sărac. Numai aşa ne vom menţine conştiinţa trează şi ne vom trăi dăruirea cu coerenţă, autenticitate şi pasiune. Iubiţi cititori, rugaţi-vă pentru noi! Avem nevoie de rugăciunea voastră! Împreună, trăindu-ne fiecare chemarea proprie cu bucurie şi determinare, vom face ca lumea să fie mai frumoasă, reîmprospătată şi reînsufleţită de parfumul bun al lui Cristos.”


