Drept la replică cu privire la ajutorul dat de Biserica Catolică persoanelor fără adăpost
18.03.2015, Bucureşti (Catholica) - Referitor la articolul semnat de reporterii Andrei Mărgăritescu şi Petrică Rachită şi publicat în ediţia on-line a cotidianului „România Liberă” în data de 11 martie 2015 şi actualizat în data de 12 martie 2015, la ora 08:57, intitulat Incognito. Adăposturile groazei pentru oamenii străzii: „Te umpli de păduchi şi bube”, pentru corecta informare a opiniei publice, Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti a solicitat redacţiei cotidianului „România Liberă” publicarea următorului drept la replică, apărut şi pe Angelus.com.ro:
În articolul Incognito. Adăposturile groazei pentru oamenii străzii: „Te umpli de păduchi şi bube” din 11 martie 2015 (actualizat în 12 martie 2015), reporterii Andrei Mărgăritescu şi Petrică Rachită afirmă că, sub aparenta înfăţişare a unor persoane lipsite de adăpost, au venit la Catedrala Sf. Iosif, au intrat în sediul Arhiepiscopiei şi au cerut să înnopteze într-un adăpost al Bisericii Catolice. „O doamnă în vârstă de la secretariat ne-a explicat că Biserica Catolică nu are un astfel de spaţiu şi ne-a îndemnat, de asemenea, tot pe la spitale sau la primărie”.
Printre angajaţii care lucrează la secretariatul Arhiepiscopiei nu am reuşit să identificăm nicio persoană care să corespundă descrierii. În plus, ar fi fost de dorit ca, aşa cum cei doi reporteri au cerut o informare oficială de la purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, să fi cerut o informare oficială şi de la purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti. Ar fi aflat, astfel, că în capitală Biserica Catolică, prin preoţi, călugări, călugăriţe şi laici voluntari, le oferă adăpost acelora care cer, în structurile diferitelor congregaţii religioase sau fundaţii, iar celor care nu vor să renunţe la viaţa de pe stradă le oferă cu regularitate mâncare, îmbrăcăminte, încălţăminte.
Iată câteva exemple concrete: Fundaţia Concordia şi Asociaţia Caritas Bucureşti oferă asistenţă şi adăpost pentru copii şi tineri; Misionarii Carităţii oferă găzduire pentru bărbaţi fără adăpost şi duc mâncare, îmbrăcăminte şi încălţăminte celor care „locuiesc” în parcuri sau în reţelele de canalizare; călugăriţele din Congregatio Jesu oferă găzduire femeilor nevoite să-şi părăsească căminul din cauza violenţei domestice; Misionarele Carităţii oferă găzduire femeilor însărcinate lipsite de sprijinul familiei; Fraţii Franciscani oferă cu regularitate mâncare caldă persoanelor fără adăpost de pe străzile capitalei, etc.
De asemenea, autorii mai afirmă că „Arhidieceza Romano-Catolică deţine sute de proprietăţi în România. În Transilvania, au revendicat mai toate centrele istorice ale oraşelor din Ardeal şi peste 800.000 de hectare de teren. Valoarea bunurilor deţinute de catolici în România se ridică la câteva sute de milioane de euro”. Care Arhidieceză? În România există două arhidieceze romano-catolice: Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti şi Arhidieceza Romano-Catolică de Alba-Iulia. Lăsând deoparte informaţia inexactă şi confuzia pe care aceasta o creează, amintim că retrocedarea bunurilor imobile preluate în mod abuziv de regimul comunist este un act de dreptate şi că imobilele pe care le-a avut sau le mai are în proprietate Biserica Catolică din România (în speţă episcopiile romano-catolice şi greco-catolice, şi congregaţiile religioase) au servit şi servesc pentru desfăşurarea misiunii sociale, medicale şi educative a Bisericii.
Sperăm că afirmaţiile neadevărate referitoare la Biserica Catolică, în particular la Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti, se datorează unei informări insuficiente din partea autorilor şi nu unor prejudecăţi, aşa cum ar sugera şi comentariul tendenţios cu care unul dintre autori şi-a prezentat articolul pe propria pagină de facebook. (Biroul de presă al Arhidiecezei de Bucureşti, persoană de contact pr. Francisc Doboş, purtător de cuvânt, tel. 0755 065 069)
