Nisiporeşti: 25 de ani de la reorganizarea Provinciei
04.05.2015, Nisiporeşti (Catholica) - Istoria Provinciei Franciscane din Moldova a avut un nou curs după revoluţia din anul 1989. La 1 mai 1990, se deschidea la Nisiporeşti prima casă de formare pentru viitorii fraţi franciscani. Aşadar anul acesta se celebrează un Jubileu, care va continua prin diferite manifestări, amintind şi de cei 120 de ani de la înfiinţarea canonică a Provinciei. Vineri, 1 mai 2015, la ora 17, a avut loc un eveniment aniversar, prin celebrarea Sfintei Liturghii în biserica parohială Adormirea Maicii Domnului, din Nisiporeşti, precedată de binecuvântarea pietrei comemorative, aflăm de pe OFMConv.ro.
Liturghia de mulţumire a fost prezidată de Excelenţa sa Aurel Percă, Episcop auxiliar de Iaşi, alături de care au concelebrat pr. Emilian Cătălin, ministru provincial, şi pr. Lucian Dumea, custodele Fraţilor Minori Capucini din România, precum şi alţi numeroşi preoţi ai Provinciei Franciscane. La această sărbătoare a jubileului de 25 de ani al Provinciei Franciscane au mai luat parte şi autorităţi locale, studenţii Institutului Teologic Franciscan, fraţii novici, postulanţii şi credincioşii din Nisiporeşti.
În prima parte a programului au putut fi vizionate în biserică fotografii, documente şi imagini care au ilustrat trecutul şi prezentul Provinciei Franciscane. A urmat citirea de către pr. Eugen Blăjuţ Jr. a mesajului pr. provincial Gheorghe Patraşcu, care imediat după evenimentele din decembrie 1989, adică la 1 ianuarie 1990, le scria fraţilor pentru a-i încuraja în reluarea activităţilor Provinciei. A urmat o scurtă conferinţă susţinută de pr. lect. univ. dr. Sebastian Diacu, evocând printr-un emoţionant „dialog” cu pr. Petru Albert entuziasmul şi bucuria noului început. A urmat sfinţirea pietrei comemorative, aflată în locul unde era sala de clasă, la demisolul casei.
În a doua parte a fost celebrată Sfânta Liturghie, în semn de recunoştinţă pentru înaintaşii în credinţă. Parohul comunităţii din Nisiporeşti, pr. Anton Bogdănel, a transmis salutul de bun venit şi a afirmat printre altele: „Să-i înălţăm Domnului laudă şi mulţumire prin jertfa Sfintei Euharistii mulţumindu-i pentru darurile, bucuriile, suferinţele, trecutul, prezentul şi viitorul nostru. Să-i mulţumim Domnului şi pentru PS Petru Gherghel, păstorul Diecezei de Iaşi, astăzi, la Jubileul său de 25 de ani de episcopat”.
În cuvântul de învăţătură, PS Aurel Percă a spus că atunci când, în timpul pascal, continuăm să cântăm cântecul: „Cristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, / Şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”, poate ne gândim la învierea lui Cristos şi la învierea celor pe care îi conducem pe ultimul drum. Dar această cântare a Bisericii se potriveşte foarte bine la acest moment aniversar, al reluării activităţii Provinciei părinţilor franciscani în Moldova şi deschiderea centrului de formare al viitorilor preoţi din Seminarul Franciscan. Ne spune că Isus se înalţă biruitor din mormânt, după ce a murit cu adevărat pe cruce. Şi noi, atunci când ne aşteptam mai puţin, după perioada de prigoană a Bisericii, când preoţii franciscani mai toţi fuseseră în închisoare şi acum erau în vârstă, când instituţiile bisericeşti erau pe moarte, iată că a venit şi învierea!
A înviat Cristos, a înviat Provincia, seminarul, ordinele religioase şi Dieceza. Şi când spunem mai departe această cântare… iată că ne gândim la această moarte aparentă în care zăcea Biserica din România, din Moldova, ordinele fiind interzise, preoţii supravegheaţi ca să nu vorbească prea mult şi să nu le deschidă ochii oamenilor asupra realităţilor nedrepte. La şcoală se propaga ateismul, se lucra pe tărâmul adormirii conştiinţelor, învăţându-i pe oameni că nu există veşnicie, că nu există Dumnezeu… totul părea mort. Iată, Cristos a înviat! Aşa că atunci când părea totul mort, cu aceşti oameni plini de curaj, au renăscut multe lucruri în viaţa Bisericii.
Pornind de la lecturile biblice, PS Aurel a subliniat faptul că trebuie să îi cinstim pe bărbaţii vrednici care au trudit ca Evanghelia să fie răspândită pe aceste meleaguri, care au muncit ca poporul creştin să nu ducă lipsă de păstori. „Este lăudabilă această iniţiativă a Provinciei Franciscane de a nu da uitării momentul în care Ordinul, Provincia, Seminarul şi-au reluat activitatea atât de rodnică înainte de 1948”.
A făcut referinţă şi la fragmentul din Scrisoarea către Romani, unde este evocată figura lui Abraham, despre care se spune că a crezut împotriva oricărei speranţe. „Cât de îndrăzneţ a fost pr. Petru Albert, de exemplu, care a făcut primii paşi ca să existe la Nisiporeşti un centru de formare pentru viitorii vestitori ai Cuvântul lui Dumnezeu! A avut speranţă într-un moment în care nu era speranţă. Iată, aşa de numeroşi vor fi urmaşii tăi! Iată, urmaşii sunt aici, reprezentaţi de preoţii şi fraţii franciscani! Cerem la această Liturghie binecuvântarea lui Dumnezeu pentru opera părinţilor franciscani”.
