Papa Francisc: Dumnezeu face din piatra aruncată de zidari piatra unghiulară
01.06.2015, Vatican (Catholica) - De prea multe ori i-am spus lui Isus să plece, nereuşind să-l recunoaştem într-un faliment. Însă victoria iubirii lui Dumnezeu pentru om se manifestă tocmai în aparentul faliment al Crucii Fiului Său, după cum ne arată parabola viticultorilor ucigaşi, comentată de Papa Francisc în predica la Sfânta Liturghie celebrată luni, 1 iunie 2015, dimineaţă, în capela Casei Santa Marta din Vatican. O piatră aruncată de zidari devine fundament; un instrument de osândă şi moarte care pare să fie sfârşitul unei istorii pline de speranţă se prezintă în schimb ca fiind începutul mântuirii lumii, citim în materialul de pe situl Radio Vatican.
Dacă cineva începe să citească paginile istoriei de iubire dintre Dumnezeu şi poporul Său, pare să se afle în faţa prăbuşirii visului lui Dumnezeu. Parabola viticultorilor ucigaşi prezintă istoria unui om care „a plantat o vie, a înconjurat-o cu un gard, a săpat un teasc şi a construit un turn. Apoi a dat-o în arendă unor viticultori şi a plecat într-o călătorie. La timpul cuvenit, a trimis un servitor la viticultori ca să primească de la viticultori din roadele viei. Dar ei, prinzându-l, l-au bătut şi l-au trimis cu mâinile goale. Din nou a trimis un alt servitor la ei, dar ei i-au spart capul şi l-au necinstit. A trimis un altul, dar pe acela l-au ucis; apoi mulţi alţii, dar pe unii i-au bătut, pe alţii i-au ucis.”
„Mai avea încă unul, pe fiul său iubit; în cele din urmă, l-a trimis pe acesta la ei, zicându-şi: ‘De fiul meu se vor ruşina’. Însă viticultorii aceia şi-au spus între ei: ‘Acesta este moştenitorul. Haideţi să-l ucidem şi moştenirea va fi a noastră!’ Şi, prinzându-l, l-au ucis şi l-au aruncat afară din vie”. La prima vedere, fragmentul biblic sugerează un faliment, Papa explicând însă că tocmai din acele morţi prinde viaţă totul. „Profeţii, oamenii lui Dumnezeu care au vorbit poporului dar care nu au fost ascultaţi, ci au fost înlăturaţi, vor reprezenta slava lui Dumnezeu”.
„Fiul [stăpânului viei], cel din urmă trimis la lucrători, cel care a fost eliminat complet – prins, ucis şi aruncat afară din vie – a devenit piatră unghiulară. Această istorie, care începe cu un vis de iubire şi care pare să fie o istorie de iubire, dar care sfârşeşte apoi într-o situaţie de faliment, se încheie cu marea iubire a lui Dumnezeu, care a scos la iveală mântuirea din ceea ce pentru unii era de ceva de aruncat; din Fiul de care unii s-au debarasat a scos la iveală mântuirea tuturor”.
În acest moment, logica falimentului se răstoarnă, a explicat Papa, amintind cum Isus le-a spus acest lucru capilor poporului, citând Scriptura care spune: „piatra pe care au aruncat-o constructorii a devenit piatra unghiulară; Domnul a făcut acest lucru şi este minunat în ochii noştri”. Pontiful a vorbit şi despre plângerile din partea lui Dumnezeu, care suferă atunci când poporul „nu vrea să îi dea ascultare Domnului, pentru că vrea să devină el însuşi Dumnezeu”.
„Calea mântuirii noastre este una a falimentelor. Chiar şi ultimul drum, cel al crucii, a fost unul al scandalului. Dar tocmai acolo a învins iubirea, printr-o istorie care începe printr-un vis de iubire, continuă cu o istorie de falimente şi sfârşeşte prin victoria iubirii, în crucea lui Isus. Dacă fiecare dintre noi îşi face un examen de conştiinţă vedem cum, de multe ori, şi noi i-am alungat pe profeţi, l-am alungat şi pe Isus spunându-i ‘Pleacă!” şi, ori de câte ori a voit să ne salveze, noi am considerat că suntem îndreptăţiţi, că aveam dreptate”.
Să nu uităm niciodată că iubirea lui Dumnezeu faţă de poporul Său se manifestă în moartea pe Cruce a Fiului preaiubit: „Ne va face bine memoriei amintirea acestei istorii de iubire care pare un faliment dar care, până la urmă, învinge. Este istoria unui memorial despre istoria vieţii, despre parcursul de creştere a acelei seminţe de iubire pe care Dumnezeu a semănat-o în noi, alegând să facem ceea ce a făcut Isus în numele nostru: s-a smerit.”
Imagini
