Cardinalul Kasper neagă acum susţinerea papală

05.06.2015, Washington (Catholica) - Cardinalul german Walter Kasper este pentru mulţi prelatul care a transformat învăţătura Bisericii privind împărtăşirea divorţaţilor căsătoriţi într-o dezbatere internaţională. Propunerea sa ca aceşti credincioşi, după o perioadă de penitenţă, să se poată apropia din nou de Euharistie este promovată de prelat de decenii, atrăgând şi suporteri şi critici. Toamna trecută el susţinea că „o majoritate în creştere” din Sinod îl susţine. De asemenea pretindea într-o vreme că Papa l-ar susţine. Nu şi acum, se pare.

Episcopul emerit german a vorbit săptămâna trecută la Universitatea Georgetown despre Conciliul Vatican II. În timpul vizitei făcute în Washington, Cardinalul a vorbit cu Raymond Arroyo (jurnalist, director EWTN) despre propunerea sa şi despre ecourile stârnite. Interviul va fi transmis în două părţi de EWTN (televiziune catolică), oferind audienţei ocazia de a înţelege omul care a dat mult din tonul Sinodului Episcopilor desfăşurat toamna trecută, în octombrie, în Vatican. În timp ce prelatul se bucură de semnalele pozitive primite de la diferite Conferinţe Episcopale din toată lumea, se distanţează tot mai mult de pretenţia iniţială că ar avea susţinerea Papei Francisc. Redăm în continuare un fragment din interviul amintit, publicat de CNA.

– Privind la cum stau lucrurile acum, cu reacţia Episcopilor africani, a Episcopilor polonezi, a Episcopilor americani care susţin că nu trebuie permisă vreo schimbare nici în practică şi nici în doctrină, cu oameni care semnează petiţii cerând Părinţilor sinodali să nu facă vreo schimbare, sunteţi încrezător că schimbarea va avea loc?

– Ei bine, aceasta este doar o parte a fenomenului, existând multe petiţii şi în cealaltă direcţie. Şi pentru că ştiu mulţi Cardinali, ştiu mulţi Episcopi care sunt de partea mea…

– Eminenţă, Dvs aţi înaintat propunerea Sinodului şi aţi susţinut-o public, încercând să o explicaţi oamenilor din lumea întreagă. Simţiţi vreo responsabilitate legată de faptul că s-a ajuns la situaţia în care mai mulţi mi-au scris, preoţi în special, de cupluri de divorţaţi recăsătoriţi, chiar şi de cupluri homosexuale, care au venit la Liturghie cu următoarea pretenţie: „Dorim Împărtăşania; trebuie să ne permiteţi să ne împărtăşim. Aceasta este în mod clar dorinţa Papei.” Simţiţi vreo responsabilitate legată de acest fenomen?

– Este o neînţelegere aici, şi în plus doresc să subliniez că a fost o întrebare şi am pus întrebarea spre dezbatere publică. Nu a fost o propunere. De aceea, desigur că un cuplu poate veni şi să dorească Sfânta Împărtăşanie. Am vorbit despre un proces penitenţial, despre un drum al penitenţei. Cere timp aceasta…

– Dar există deja un proces penitenţial. Avem doar procesul canonic de constatare a nulităţii unei căsătorii, nu?

– Mda, procesul privind nulitatea este altceva. Nu la acesta mă refer eu…

– Deci ar fi vorba de un alt proces?

– Ar fi un alt proces, dar pe de altă parte dacă cineva are declaraţia de nulitate a căsătoriei anterioare (adică aceasta nu a avut loc) atunci se poate apropia de Împărtăşanie: acest lucru este clar.

– Dar înţelegeţi că atunci când un om al Bisericii precum Dvs, un teolog, o figură internaţională respectată, un oficial al Curiei vine şi spune: „Aceasta este propunerea mea, iar Papa este de acord cu ea”, aceasta provoacă o oarecare…

– Dar nu am spus aceasta.

– Păi aţi spus, iar citatul este acesta „În mod clar aceasta este ceea ce doreşte el”, şi că „Papa a aprobat propunerea mea”. Acestea sunt citate din vremea…

– Nu. Nu a aprobat părerea mea. Papa a dorit ca să ridic problema şi mai apoi, într-un mod general, în faţa tuturor Cardinalilor, şi-a exprimat satisfacţia pentru discursul meu. Dar nu, nu aş spune că el a aprobat propunerea mea. Nu, nu, nu.