Papa Francisc: Suntem slabi, dar trebuie să avem forţa de a ierta
18.06.2015, Vatican (Catholica) - Creştinul să fie conştient că, fără ajutorul Domnului, nu poate înainta în viaţă, a subliniat Papa Francisc la Sfânta Liturghie celebrată joi, 18 iunie 2015, dimineaţă, în capela Casei Santa Marta din Vatican. Pontiful a subliniat că putem să ne rugăm bine doar dacă suntem în măsură să îi iertăm pe fraţi şi să avem inima în pace. Slăbiciune, rugăciune, iertare. Papa Francisc şi-a dezvoltat predica pe aceste trei puncte, subliniind mai ales că suntem „slabi”, o slăbiciune a cărei purtători suntem cu toţii după păcatul originar, citim pe situl Radio Vatican.
Suntem slabi, a repetat Pontiful, „alunecăm pe panta păcatelor şi nu este posibil să înaintăm fără ajutorul lui Dumnezeu”. „Cine se crede puternic, cine se crede capabil să se descurce de unul singur este cel puţin naiv şi, în final, ajunge să fie învins de multele, numeroasele slăbiciuni pe care le poartă în sine. Slăbiciunea este cea care ne face să îi cerem ajutor lui Dumnezeu, căci în slăbiciunea noastră nu putem face niciun pas în viaţa creştină fără ajutorul Domnului, deoarece suntem slabi. Iar cel care este în picioare să fie atent să nu cadă, căci este slab”.
Suntem slabi în credinţă, însă trebuie să fim totodată conştienţi de slăbiciunea noastră, pentru a nu sfârşi învinşi cu toţii. De aceea este minunată rugăciunea: „Doamne, ştiu că în slăbiciunea mea nu sunt capabil de nimic fără ajutorul Tău”. Papa şi-a îndreptat astfel gândul către rugăciune. Isus, a amintit el, „ne învaţă să ne rugăm”, însă nu asemenea păgânilor care credeau că sunt ascultaţi în funcţie de cuvintele spuse. Pontiful a amintit că mama lui Samuel, care îi cerea Domnului harul de a avea un fiu, a fost considerată de preotul care a văzut-o ca fiind ameţită de băutură, din acest motiv fiind dojenită.
„Mişca doar buzele, pentru că nu reuşea să vorbească… Cerea un fiu. Aşa trebuie spusă rugăciunea în faţa Domnului. Noi ştim că Dumnezeu este bun, că ştie totul despre noi, ştie de ce anume avem nevoie, şi astfel începem să spunem acel cuvânt, „Tată”, care este un cuvânt omenesc, desigur, care ne dă viaţă, însă doar în rugăciune putem spune „Tată” cu forţa Duhului Sfânt.” „Să începem rugăciunea prin forţa Duhului Sfânt care se roagă în noi”, a îndemnat Papa, să ne rugăm pur şi simplu. Cu inima deschisă, în prezenţa lui Dumnezeu care este Tată şi ştie, ştie de ce anume avem nevoie chiar înainte de a-i spune.
În final, Sfântul Părinte şi-a îndreptat atenţia spre iertare, subliniind cum Isus i-a învăţat pe discipoli că, dacă nu iartă vina altora, nici Tatăl nu îi va ierta pe ei. „Suntem în măsură să ne rugăm bine şi să-i spunem ‘Tată’ lui Dumnezeu doar dacă inima noastră este în pace cu alţii, cu fraţii… Iartă. Iartă, aşa cum El te va ierta! Şi astfel, cu ajutorul lui Dumnezeu, prin rugăciune, slăbiciunea devine forţă, căci iertarea este o mare forţă. Trebuie să fim tari pentru a ierta, dar această forţă este un har pe care doar Domnul ni-l poate da, căci noi suntem slabi”.
