Papa Francisc: Cristos ne spune şi astăzi „Daţi-le voi să mănânce”
09.07.2015, Santa Cruz de la Sierra (Catholica) - A cădea în disperare atunci când ne confruntăm cu dificultăţile vieţii duce doar la o atitudine individualistă care îi înlătură pe ceilalţi, a spus Papa Francisc joi, 9 iulie 2015, explicând că cu Isus, nimeni nu este lăsat vreodată pe dinafară sau exclus. „Pentru o inimă disperată este uşor să ajungă la un mod de a gândi care devine tot mai larg răspândit în lumea noastră. Este o mentalitate în care totul are un preţ, totul poate fi cumpărat, totul este negociabil”, a spus Pontiful în predica sa de la Liturghia celebrată în Piaţa Cristo Redentor, din Santa Cruz de la Sierra.
Acest mod de a gândi lasă spaţiu pentru un grup mic select, în timp ce restul, care nu se ridică la înălţime sau sunt consideraţi nepotriviţi şi nedemni, sunt înlăturaţi. Referindu-se la lectura evanghelică a zilei, în care Cristos a înmulţit pâinile şi peştii pentru a hrăni mulţimea, Pontiful a spus că cuvintele lui Cristos adresate discipolilor Săi, „daţi-le voi să mănânce”, au o rezonanţă particulară astăzi. Cristos ne spune că „nimeni nu trebuie să plece, nimeni nu trebuie să fie înlăturat; daţi-le voi să mănânce”. Papa a spus că Isus rosteşte aceleaşi cuvinte „aici, în această piaţă. Modul lui Isus de a vedea lucrurile nu lasă loc pentru mentalitatea care ar lua mâncarea de la gura celor slabi şi mai nevoiaşi”.
Liturghia celebrată în dimineaţa de după sosirea Papei în Bolivia, în a cincea zi a călătoriei apostolice în America de Sud, a început la ora locală 10 a.m. Vorbindu-le direct pelerinilor care au venit din multe zone şi sate diferite pentru a participa la Liturghie, Sfântul Părinte a spus că ei trăiesc multe dintre situaţiile pe care le-au trăit cei care au mers să îl audă pe Cristos. „Adesea obosim pe acest drum. Frecvent ne lipseşte tăria de a menţine vie speranţa. Cât de des am experimentat situaţii care ne tocesc memoria, ne slăbesc speranţa şi ne fac să ne pierdem motivaţia de a ne bucura!”
În astfel de situaţii „preia controlul un fel de tristeţe. Ne gândim dor la noi înşine, uităm că suntem un popor iubit, un popor ales. Şi pierderea acestei memorii ne dezorientează, închide inimile noastre faţă de ceilalţi şi în special faţă de săraci”. Atunci când ne confruntăm cu probleme contemporane, le putem privi în mod lumesc şi să spunem că nu se poate face nimic – „inimile noastre cad în disperare” şi ne putem simţi ca discipolii. Prin exemplul Lui, de a lua, a binecuvânta şi a da celorlalţi, Cristos ne arată o abordare diferită. „Aşa are loc miracolul. Nu este magie sau vrăjitorie. Cu aceste trei gesturi, Isus transformă mentalitatea care îi înlătură pe ceilalţi într-un mentalitate de comuniune şi comunitate. Cristos ia vieţile oamenilor foarte în serios. Se uită în ochii lor şi ştie prin ce trec ei, ce simt ei”.
Domnul este preocupat în primul rând de persoane, „nu diminuează niciodată demnitatea cuiva, oricât de puţin ar avea sau ar putea contribui”. Binecuvântând ceea ce i s-a dat, Cristos recunoaşte că totul este un dar de la Dumnezeu, a continuat Papa Francisc. În loc să le trateze ca pe obiecte, le preţuieşte ca roade ale iubirii milostive a lui Dumnezeu. „Viaţa este întotdeauna un dar care, pus în mâinile lui Dumnezeu, începe să se înmulţească. Tatăl nostru nu ne părăseşte niciodată; înmulţeşte totul.” Fiecare binecuvântare are un scop misionar, acela de a împărtăşi cu ceilalţi ceea ce am primit. Doar dăruind găsim bucuria şi mântuirea.
Pontiful i-a încurajat pe cei prezenţi să îşi imagineze „cum au dat mai departe acei oameni pâinile şi peştii din mână în mână, până la cei care erau cel mai departe. Isus a generat un fel de curent electric între cei care îl urmau, ei împărtăşind ceea ce aveau, făcându-l un dar pentru ceilalţi”. Referindu-se la Euharistie, Sfântul Părinte a subliniat că în 9 iulie s-a deschis cel de-al cincilea Congres Euharistic Naţional, ce se va desfăşura în Tarija, în sudul Boliviei. Euharistia „este un Sacrament al comuniunii, care ne scoate din individualismul nostru pentru a putea trăi împreună ca discipoli”.
Biserica este o comunitate care continuă să transmită credinţa în amintirea lui Cristos, aşa cum a cerut El la Cina cea de Taină. „Nu suntem indivizi izolaţi, separaţi unii de alţii, ci mai degrabă un popor al aducerii aminte, o aducere aminte mereu înnoită şi împărtăşită cu ceilalţi. O viaţă de aducere aminte are nevoie de ceilalţi. Cere schimb, întâlnire şi o solidaritate autentică, în stare să intre în mentalitatea de a lua, a binecuvânta şi a dărui. Cere logica iubirii.”