Hramul bisericii părinţilor carmelitani desculţi de la Ciofliceni-Snagov
19.07.2015, Bucureşti (Catholica) - În seara de joi, 16 iulie 2015, comunitatea Părinţilor Carmelitani Desculţi, de la Ciofliceni-Snagov, a celebrat hramul bisericii dedicată Sfintei Fecioare Maria de pe Muntele Carmel. La Sfânta Liturghie solemnă de la ora 19.00 au participat preoţii comunităţii carmelitane şi preoţi din câteva parohii din Bucureşti, persoane consacrate şi numeroşi credincioşi. În cadrul Sfintei Liturghii, prezidată de pr. Antonio Prestipino O.C.D., câteva persoane au primit în mod solemn Scapularul Maicii Domnului. Considerat ca un adevărat „veşmânt marian”, scapularul este un simbol al ocrotirii Mamei cereşti şi un „sacramental” a cărui valoare se întemeiază pe rugăciunile Bisericii şi pe încrederea şi iubirea celor care îl poartă.
Sărbătoarea din acest an a hramului bisericii le-a adus părinţilor carmelitani desculţi o triplă bucurie şi premieră: pentru prima oară hramul a fost celebrat fără ca lăcaşul de cult să mai fie în lucrări de şantier, încheiate în primăvara acestui an; a fost primul hram în biserica recent consacrată – eveniment ce a avut loc la 30 mai a.c.; primul hram al bisericii ca sanctuar marian diecezan al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti. În cadrul Sfintei Liturghii solemne a hramului s-a dat citire decretului prin care biserica mănăstirii părinţilor carmelitani desculţi a fost declarată de către IPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti, ca sanctuar marian diecezan, începând cu data de 16 iulie 2015. O biserică-sanctuar este un lăcaş de cult care este obiectul unei cinstiri speciale din partea credincioşilor şi care a devenit loc de pelerinaj.
„Mulţumim din toată inima Arhiepiscopului, clerului şi poporului creştin al Arhidiecezei pentru această onoare şi responsabilitate care ne este încredinţată. De acum, sfârşindu-se lucrările de construcţie, vom continua cu mai multă pasiune pentru a contribui la construirea unei biserici spirituale în jurul bisericii noastre de piatră”, au declarat fraţii carmelitani. Celebrarea hramului bisericii s-a încheiat cu o agapă frăţească oferită de părinţii carmelitani desculţi, la care au fost invitaţi preoţii, persoanele consacrate şi laicii prezenţi la sărbătoare. Curtea interioară a mănăstirii a fost un spaţiu potrivit pentru momentul de comuniune, unde s-a creat repede o atmosferă de familie lărgită.
Biserica Sanctuarului marian diecezan de la Ciofliceni este opera comună a unui arhitect ortodox român, Tudor Rădulescu, şi a unui arhitect catolic sloven, Andrej Stepancic. În interior, lăcaşul este împodobit cu mozaicuri realizate de maestrul Marko Ivan Rupnik, preot iezuit, conducătorul şcolii internaţionale de artă Centrul Aletti din Roma. Referindu-se la biserica de la Ciofliceni, Marko Rupnik a spus: „Este cea mai reuşită din punct de vedere arhitectural şi teologic dintre construcţiile religioase moderne din Europa”. În România, mai există sanctuare mariane diecezane la Cacica – în Dieceza romano-catolică de Iaşi; la Maria Radna – Dieceza romano-catolică de Timişoara; la Scăiuş – în Eparhia greco-catolică de Lugoj; la Cărbunari – în Arhieparhia de Alba Iulia şi Făgăraş.
Legături
Imagini
