Hramul capelei Sfânta Maică a Libertăţii din Cioplea-Predeal
21.07.2015, Bucureşti (Catholica) - struită între 1948-1949 la iniţiativa Mons. Vladimir Ghika, pe terenul dr. Eugenia Mihalovici, pentru a servi tinerei comunităţi religioase înfiinţate pentru a sluji celor bolnavi, şi consacrată la 22 august 1949 de către Episcopul Gerald Patrick O’Hara, pe atunci regent al Nunţiaturii Apostolice în România, capela romano-catolică din Cioplea-Predeal a celebrat de-a lungul anilor hramul la 15 august, în sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Din acest an, prin decretul IPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti, capela a revenit la numele iniţial, celebrând hramul la 18 iulie 2015, aflăm de pe situl Angelus.Com.ro.
La Sfânta Liturghie solemnă a hramului, prezidată de IPS Ioan Robu, au concelebrat pr. Alois Arcana, paroh de Predeal; pr. Iosif Imbrişcă, paroh şi decan de Ploieşti; pr. Petru Cojocaru, paroh de Sinaia; pr. Anton Ghiuzan, colaborator la parohia Sinaia; pr. Emil Simon, preot în Dieceza de Lugano (Elveţia); şi pr. Cazimir Cimpoeşu, preot vicar la parohia Sf. Cruce din Bacău. La celebrare au participat credincioşi din parohiile de pe Valea Prahovei şi turişti în trecere, precum şi un grup de copii din parohia Sf. Cruce din Bacău.
„Ziua de 18 iulie 2015 ar putea fi considerată un moment istoric”, a spus IPS Ioan la predică. „Mons. Ghika a ales ca această capelă să se numească Notre Dame de la Liberté. Noi îi vom spune Capela Sfânta Maică a Libertăţii, mutând hramul de la 15 august la 18 iulie, din respect faţă de trecutul acestei capele şi faţă de Mons. Ghika, care în timpuri de prigoană, împreună cu preoţii şi credincioşii, visau deja la libertatea viitoare şi se rugau Maicii Domnului cu titlul acesta de Sfânta Maică a libertăţii”, a explicat Arhiepiscopul.
Lăcaşul de cult ascuns printre vilele din zona Cioplea a Predealului a fost timp de mai mulţi ani o capelă-refugiu, a arătat Excelenţa Sa, amintind că în ea, preoţii care încă nu intraseră în puşcărie – Mons. Ghika, Mons. Menges etc. – se gândeau la viitorul Bisericii. „Vom numi de acum înainte acest locaş Capela Sfânta Maică a Libertăţii, amintindu-ne totodată că intrând în ea, intrăm de fapt în trecutul Bisericii noastre, intrăm în atmosfera evlaviei noastre faţă de Maica Domnului, intrăm în atmosfera de speranţă pentru noi şi pentru ţară, văzând valoarea libertăţii legată de viitorul nostru al tuturor”.
Înalt Preasfinţitul a povestit, de asemenea, cum în închisori, preoţii, renunţând la pâinea puţină pe care o primeau, fabricau câte o decadă de rozariu din bobiţe de pâine prinse pe un fir de ţesătură. În rugăciune, cei întemniţaţi pentru credinţă aflau libertate interioară şi lumină, prin mijlocirea Maicii Domnului. „Şi pentru noi are sens acest titlu al Maicii Domnului, pentru că ea, conducându-ne la Isus, care este Adevărul – şi adevărul ne eliberează -, este o Maică a libertăţii”, a mai spus Arhiepiscopul de Bucureşti.
El i-a îndemnat pe cei prezenţi să nu o uite în viaţa lor pe Sfânta Fecioară Maria şi Rozariul, care „rămâne pentru noi toţi un instrument de libertate, de legătură cu Dumnezeu, cu Maica Domnului, un drum de evlavie, un drum simplu”. „Maica Domnului”, a adăugat în încheiere, „ne poate da multă libertate interioară, multă lumină şi mult curaj. Dumnezeu să ne binecuvânteze, să vă binecuvânteze pe voi toţi, prin mijlocirea Mamei Cereşti, Sfânta Maică a Libertăţii”.
Legături
Imagini
