PS Aurel Percă: Fericirea prin Evanghelia lui Cristos
25.07.2015, Cluj (Catholica) - anizatorii Întâlnirii Naţionale a Tineretului Catolic au profitat de prezenţa mai multor Episcopi în aceste zile, la acest eveniment, pentru a le solicita scurte interviuri (ele au fost publicate în foaia evenimentului). Unul dintre cei care au răspuns a fost Preasfinţitul Aurel Percă, Episcop auxiliar de Diecezei romano-catolice de Iaşi.
– Ce înseamnă, pentru Dumneavoastră, ca păstor de suflete, fericirea adevărată?
– Diversitatea oamenilor face ca fiecare să îşi caute drumul pe care poate atinge adevărata fericire. O posibilitate sunt foarte răspânditele căi iluzorii care nu aduc niciodată fericirea. Însă drumul sigur pe care poate merge un tânăr este ancorarea în credinţă, pentru că, dacă avem această valoare a credinţei în suflet, care oferă o orientare în căutări, în abordarea diferitelor aspecte ale vieţii, cu siguranţă vor fi întotdeauna alegeri corecte. O alegere corectă aduce cu ea şi o mulţumire sufletească, ceea ce pentru mulţi înseamnă fericirea.
A fi fericit înseamnă a trăi în adevăr cu tine însuţi, a fi tu însuţi şi astfel, ceea ce alegi la lumina credinţei, este calea cea mai sigură. Atunci când căutăm soluţii în afara credinţei sau în afara orizontului ei, cu siguranţă că se ajunge la stări de descurajare, de tristeţe. Este foarte frumos că această întâlnire a tinerilor la Cluj, sub motoul „căutători de fericire”, ne pune în centrul atenţiei un pasaj evanghelic din Fericiri. A fi fericit înseamnă, după spusele lui Cristos, a căuta acele valori pe care El a venit să le aducă pe pământ. „Fericiţi cei curaţi cu inima pentru că ei îl vor vedea pe Dumnezeu” este cea mai provocatoare dintre fericiri pentru că, dacă parcurgem paginile Sfintei Scripturi şi diferitele momente ale lui Isus cu apostolii, cu lumea căreia îi vorbea, vedem întotdeauna coerenţa dintre viaţa Lui şi ceea ce presupune căutarea împărăţiei lui Dumnezeu. În acest sens este şi îndemnul „Căutaţi întâi împărăţia lui Dumnezeu şi toate celelalte se vor adăuga vouă”, căci fericirea se atinge printr-o continuă căutare a Împărăţiei.
– Cum aţi merge în întâmpinarea unui tânăr creştin trist sau descurajat?
– Cred că aici este cel mai greu de lucrat. Aş identifica sursa nefericirii, pentru a putea găsi exact ceea ce putem să îi sugerăm. Este ca şi atunci când mergem la medic şi, pentru a ne putea da medicamentul adecvat, trebuie să îi spunem ce ne doare, ce problemă specifică avem. La fel şi preotul care este un medic al sufletelor trebuie să vadă ce doare, care este problema care frământă tânărul pentru a putea fie să găsească un cuvânt potrivit din Sfânta Scriptură, fie să adâncească o tematică existenţială, fie să dezvoltăm o relaţie între ceea ce reprezintă familia şi Biserica, prietenii şi Biserica. Preotul prin excelenţă se angajează odată cu acest mesaj de a vesti Evanghelia, să vestească Vestea Bună tuturor, şi de a indica sursa fericirii. Nu există o reţetă prefabricată pentru că fiecare tânăr, în sufletul său, este unic.
Dacă noi îl pierdem din vedere pe Cel care a venit să ne aducă fericirea sau mântuirea, suntem încă săraci în fericire. De aceea singura cale este ascultarea şi meditarea Cuvântului lui Dumnezeu. Un citat care îmi place foarte mult din Evanghelie este acela în care se spune: „Fericiţi cei care ascultă şi păzesc cuvântul lui Dumnezeu cu inima curată şi aduc roade întru răbdare”. Cuvântul lui Dumnezeu ne poate descoperi în fiecare zi un crâmpei de fericire, fericirea în Evanghelia lui Cristos, adică Vestea cea Bună.
Imagini
