Prima Zi Mondială de Rugăciune pentru Creație celebrată în Vatican

02.09.2015, Vatican (Catholica) - În prima Zi Mondială de Rugăciune pentru Îngrijirea Creației, predicatorul Casei Papale a spus că Sf. Francisc de Assisi este un model cheie în evidențierea legăturii dintre credința în Dumnezeu și grija pentru casa noastră comună. Sf. Francisc „este dovada vie a contribuției pe care credința în Dumnezeu o poate da efortului comun de protejare a Creației”, a spus pr. Raniero Cantalamessa OFMCap pe 1 septembrie, la predica de la Liturghia Cuvântului prezidată pe Papa Francisc în Bazilica San Pietro.

„Dragostea sa pentru creaturi este o consecință directă a credinței sale în paternitatea universală a lui Dumnezeu”, a spus predicatorul în Ziua Mondială pe care Papa Francisc a instituit-o luna trecută, fixând-o în data pe care încă din 1989 Biserica Ortodoxă o folosește pentru a celebra Creația. În timp ce Papa Francisc a prezidat celebrarea, predica a fost ținută de cel care încă din 1980, sub Papa Ioan Paul al II-lea, este predicator al Casei Papale. Liturghia a început cu Cântarea celor trei tineri din Cartea lui Daniel, și cu rugăciunea pentru Creație de la sfârșitul enciclicei Laudato Si’. Prima lectură a fost Geneză 1; a urmat psalmul 148 ca psalm responsorial; a doua lectură a fost din Laudato Si’; Aleluia; și lectura evanghelică din Matei 6.

Pr. Cantalamessa a ținut predica după proclamarea Evangheliei. Unul dintre cele mai mari păcate împotriva Creației, a spus preotul capucin franciscan, este a nu asculta de vocea lui Dumnezeu. Preotul s-a referit la prima poruncă a lui Dumnezeu către bărbat și femeie, „de a umple pământul și a-l stăpâni”, precum și la poziția omului de stăpânitor al pământului. Adesea aceste pasaje sunt interpretate într-o cheie seculară, în care „stăpânirea” este scoasă din contextul biblic, prezentându-se ca o „suveranitate politică spre exploatarea supușilor”, și nu ca un tată care își păzește făpturile sale. „Există o evidentă paralelă: după cum Dumnezeu este stăpânul omului, și omul trebuie să fie stăpân pentru restul Creației, adică responsabil de ea și păzitor al ei”, a spus predicatorul. „Credința în Dumnezeu creatorul și în omul făcut după chipul Său este astfel nu o amenințare, ci în fapt o garanție pentru Creație, cea mai puternică dintre toate. Omul nu este stăpânul absolut al celorlalte creaturi: el trebuie să dea socoteală de ceea ce a primit.”

Demonstrează că abuzul de către om asupra Creației nu respectă viziunea biblică faptul că harta poluării de astăzi nu coincide cu harta răspândirii religioase, ci cu „industrializarea nebună, orientată spre profit, și cu cea a corupției care închide gurile tuturor celor care protestează și se opun puterii”. În schimb Biblia aduce la lumină o ierarhie naturală care poate fi observată în natură. Această ierarhie, a spus preotul, este „pentru viață, nu împotriva ei”, și poate fi violată în diferite moduri, precum atunci când cineva pierde ostentativ de mult timp cu animalele sale și permite ca milioane de copii „să moară de foame și de boală sub ochii lui”.

Sf. Francisc de Assisi ne arată un mod de schimbare radicală a relației noastre cu Creația, schimbând posedarea cu contemplarea. Sfântul, a spus pr. Cantalamessa, „a găsit o cale diferită de a aduce lăudă lucrurilor, și anume a le contempla în loc a le deține. El se poate bucura în toate lucrurile, deoarece a renunțat la a deține vreunul. Posesia exclude, contemplația include; posesia divide, contemplația multiplică”, a mai spus predicatorul, explicând că în timp ce o singură persoană poate deține un lac sau un parc, excluzându-le deci pe celelalte, când lucrurile sunt lăsate spre contemplare, mii de persoane se pot bucura fără să ia ceva de la cineva.

A comentat și pe marginea pasajul evanghelic citit, în care Cristos spune să nu ne îngrijim de ce vom mânca și ce vom bea, sau de ce va aduce ziua următoare. Acest pasaj, a spus el, pare a fi în contradicție cu Laudato Si’, în care Papa Francisc încurajează la a ne îngriji de viitorul planetei. Dar în loc să fie în contradicție, pasajul evanghelic „pune securea la rădăcină – aceeași secure la aceeași rădăcină pe care a pus-o Papa Francisc în enciclica sa” atunci când afirmă de la început că „nu poți sluji atât omului cât și bogăției”. Predicatorul a mai adăugat că nimeni nu poate servi cu adevărat cauzei protejării naturii fără a avea curajul „de a arăta cu degetul spre acumulările exagerate de bogăție în mâinile câtorva și împotriva banilor cu care se măsoară”.

În timp ce Cristos nu a condamnat niciodată bogăția în sine, ce a condamnat a fost bogăția necinstită, câștigată pe seama altora ca rezultat al corupției și care este surdă la nevoile săracilor. Ceea ce spune pasajul evanghelic și ceea ce spune Papa Francisc în Laudato Si’ sunt în același sens, adică să nu te îngrijești de propriul mâine, ci de acel mâine „al celor care vor veni după noi”. Exemplul Sf. Francisc de Assisi, a spus el, ne arată că o atitudine religioasă privind Creația nu este ceva abstract, ci cât se poate de concret. Sfântul spunea cândva: „Nu doresc să fiu un hoț de pomeni”, adică primise mai mult decât avea nevoie, iar a primi mai mult însemna a lua de la alții. „Astăzi această regulă ar avea o foarte utilă aplicare pentru viitorul planetei”, a spus predicatorul, explicând că în timp ce Sf. Francisc nu avea o viziune globală, planetară asupra problemei ecologice a lumii, avea o viziune imediată, locală.

Sf. Francisc de Assisi „se gândea la ce putea face el și la ce era posibil pentru frații săi. Astfel el ne învață ceva”, a continuat pr. Cantalamessa, indicând spre sloganul „Gândește global, acționează local”. „Ce sens are, de exemplu, să te legi de cei care poluează atmosfera, oceanele și pădurile, dacă tu arunci fără ezitare pungi de plastic pe malul unei ape, unde va rămâne pentru secole dacă nu o ridică cineva?” Asemenea păcii, protejarea Creației este ceva ce începe cu noi înșine. A încheiat spunând că dacă Sf. Francisc de Assisi ar fi între noi astăzi, ar putea să mai adauge un vers la faimoasa sa rugăciune, lăudându-l pe Dumnezeu „pentru toți cei care lucrează spre apărarea mamei noastre Pământ, oamenilor de știință, politicienilor, liderilor religioși și tuturor oamenilor de bunăvoință”.

Imagini