Papa Francisc: Să avem grijă de bolnavi la fel ca Isus și Maria

15.09.2015, Vatican (Catholica) - „A ne încrede în Isus milostiv ca Maria: ‘Faceți tot ce vă va spune'” este tema Mesajului Papei Francisc pentru a 24-a Zi Mondială a Bolnavului, dat publicității astăzi, 15 septembrie 2015, în pomenirea liturgică a Preasfintei Fecioare Îndurerate. În centrul documentului pontifical se află relatarea evanghelică a Nunții din Cana, definită de Papa „icoana Bisericii”. Celebrările centrale ale Zilei Mondiale a Bolnavului vor avea loc în 11 februarie 2016 la Nazaret, acolo unde „Isus a început misiunea Sa mântuitoare”.

„De ce mi s-a întâmplat chiar mie?” Mesajul Papei Francisc pentru Ziua Bolnavului răspunde la această întrebare pe care boala, „mai ales cea gravă”, o trezește în inima celui care suferă. O întrebare care „sapă în profunzime”, în timp ce existența umană intră „în criză” și poate părea că se răzvrătește. „În aceste situații, credința în Dumnezeu este, pe de o parte, pusă la încercare, dar în același timp revelează toată potențialitatea sa pozitivă. Nu pentru că credința ar face să dispară boala, durerea sau întrebările care derivă din ea; ci pentru că oferă o cheie cu care putem descoperi sensul cel mai profund a ceea ce trăim; o cheie care ne ajută să vedem cum boala poate să fie calea pentru a ajunge la o apropiere mai strânsă de Isus, care merge alături de noi, împovărat de Cruce.”

„Această cheie ne-o încredințează Mama, Maria, expertă a acestei căi”, a spus Papa. La Nunta din Cana, „Maria descoperă dificultatea, într-un anumit sens și-o însușește și, cu discreție, acționează cu promptitudine. Nu rămâne să privească și cu atât mai puțin întârzie ca să exprime păreri, ci se adresează lui Isus și îi prezintă problema așa cum este: ‘Nu mai au vin'”. „Ce învățătură putem scoate din misterul Nunții din Cana pentru Ziua Mondială a Bolnavului?”, a întrebat Pontiful, și a răspuns: „Avem o Mamă care are ochi vigilenți și buni, ca Fiul său; inimă maternă și plină de milostivire, ca El; mâini care vor să ajute, ca mâinile lui Isus care frângeau pâinea pentru cel căruia îi era foame, care atingeau bolnavii și îi vindecau. Aceasta ne umple de încredere și ne face să ne deschidem la harul și la milostivirea lui Cristos.”

„În grija Mariei se oglindește duioșia lui Dumnezeu. Și aceeași duioșie se face prezentă în viața atâtor persoane care se află alături de cei bolnavi și știu să le perceapă nevoile, chiar și cele mai imperceptibile, pentru că privesc cu ochi plini de iubire. De câte ori o mamă la căpătâiul copilului bolnav, sau un fiu care se îngrijește de părintele bătrân, sau un nepot care stă aproape de bunicul sau de bunica, pune invocația sa în mâinile Preasfintei Fecioare Maria! Pentru cei dragi ai noștri care suferă din cauza bolii cerem în primul rând sănătatea… însă iubirea însuflețită de credință ne face să cerem pentru ei ceva mai mare decât sănătatea fizică: să cerem o pace, o seninătate a vieții care pornește din inimă și care este dar al lui Dumnezeu, rod al Duhului Sfânt pe care Tatăl nu-l refuză niciodată celor care i-l cer cu încredere.”

Mesajul pontifical privește și spre servitorii prezenți la Nunta din Cana, cei care umplu vasele cu apa pe care apoi Cristos o transformă în vin. Minunea are loc prin lucrarea lui Cristos, dar El „vrea să se bazeze pe colaborarea umană și le cere servitorilor să umple vasele cu apă. Cât este de prețios și plăcut lui Dumnezeu a fi slujitori ai altora! Aceasta mai mult decât orice alt lucru ne face asemenea lui Isus, care ‘nu venit pentru a fi slujit, ci pentru a sluji’ (Marcu 10,45). Aceste personaje anonime din Evanghelie ne învață mult. Nu numai ascultă, ci ascultă cu generozitate: umplu vasele până sus. Se încred în Mamă și fac imediat și bine ceea ce li se cere, fără a se plânge, fără calcule.”

„În această Zi Mondială a Bolnavului, putem să-i cerem lui Isus milostiv, prin mijlocirea Mariei, Mama Sa și a noastră, ca să ne dea nouă tuturor această dispoziție de slujire a celor nevoiași și în mod concret a fraților noștri bolnavi. Uneori această slujire poate să fie obositoare, apăsătoare, dar să fim siguri că Domnul nu va înceta să transforme efortul nostru uman în ceva divin. Și noi putem fi mâini, brațe, inimi care-l ajută pe Dumnezeu să facă minunile Sale, adesea ascunse. Și noi, sănătoși sau bolnavi, putem oferi trudele și suferințele noastre ca pe acea apă care a umplut vasele la nunta din Cana și a fost transformată în vinul cel mai bun.”