Papa Francisc la ONU: Lăsați în urmă ideologia și aveți grijă de persoana umană
25.09.2015, New York (Catholica) - Vineri, 25 septembrie 2015, Papa Francisc le-a spus membrilor Organizației Națiunilor Unite că nu există loc pentru „colonizarea ideologică” în agenda lor și a subliniat nevoia de a merge dincolo de politici spre soluții concrete în îngrijirea celor săraci și vulnerabili, precum și a mediului. În discursul său înaintea Adunării Generale Speciale a ONU pe tema Dezvoltării Sustenabile, Papa Francisc a indicat spre Preambulul Cartei ONU, care subliniază nevoia de a promova „progresul social și standarde mai bune de viață într-o libertate mai mare”.
„Fără recunoașterea anumitor limite etice naturale incontestabile și fără implementarea imediată a acestor stâlpi ai dezvoltării umane integrale”, ideea de a lăsa o lume mai bună generațiilor viitoare „riscă să devină o iluzie de neatins.” Chiar mai rău, a spus el, există pericolul „dialogului steril ce servește ca acoperire pentru toate felurile de abuzuri și corupții, sau pentru a aduce o colonizare ideologică prin impunerea modelelor anormale și a stilurilor de viață străine identității oamenilor și, în cele din urmă, iresponsabile.”
„Atunci când Carta Națiunilor Unite este respectată și aplicată cu transparență și sinceritate, și fără motivații ascunse, ca un punct de referință obligatoriu pentru dreptate și nu ca un mijloc de a masca intențiile nelegitime, vor fi obținute rezultate pașnice”. Însă dacă normele sunt folosite ca simple „instrumente de aplicat atunci când se dovedesc favorabile, și de evitat când nu sunt astfel, se deschide o adevărată cutie a Pandorei, dând drumul unor forțe incontrolabile care dăunează grav populațiilor lipsite de apărare, mediului cultural și chiar și celui biologic”.
Entuziasmul față de Sfântul Părinte s-a făcut simțit în rândul liderilor globali reuniți pentru discursul său de vineri dimineață prin intermediul aplauzelor care au întrerupt frecvent remarcile lui. Este pentru a cincea oară când un Papă vizitează ONU, după Fericitul Papă Paul al VI-lea în 1965, Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea în 1979 și 1995 și Pontiful emerit Benedict al XVI-lea în 2008. Pe lângă cuvintele sale puternice împotriva colonizării ideologice, Papa Francisc a mai condamnat și fenomene globale precum comerțul cu arme, folosirea armamentului nuclear de distrugere în masă, traficul de droguri, războiul, deteriorarea mediului si excluziunea socială.
Papa a lăudat ONU pentru munca depusă în cei 70 de ani de existență, numind inițiativele specifice precum dezvoltarea legislației internaționale, stabilirea normelor internaționale privind drepturile omului, progresele înregistrate în legislația umanitară, rezolvarea conflictelor și operațiunile de menținere a păcii „lumini” care risipesc întunericul egoismului. Cu toate acestea, deși s-au făcut multe, există încă probleme grave care trebuie să fie rezolvate. Papa și-a exprimat îngrijorarea că în timp ce comunicațiile și tehnologia ne ajută să depășim distanțele, ele prezintă și ispita „de a trece peste orice limită naturală în exercitarea puterii”.
„A da fiecăruia ce i se cuvine, pentru a cita definiția clasică a dreptății, înseamnă că nici un individ sau grup uman nu poate considera că este absolut, că i se permite să încalce demnitatea și drepturile altor indivizi sau grupuri sociale”. Sfântul Părinte a mai făcut apel la distribuirea adecvată a puterii politice, economice și tehnologice, spunând că lumea de astăzi prezintă adesea „multe drepturi false și – în același timp – sectoare ample vulnerabile, victime ale puterii greșit exercitate”. „De exemplu, mediul natural și rândurile largi ale celor excluși. Aceste sectoare sunt strâns legate între ele și făcute tot mai fragile de relațiile politice și economice dominante”. El a arătat că „dreptul mediului” există deoarece ființele umane fac parte din mediu și fiecare ființă vie are valoare intrinsecă.
Creația însăși „presupune limite etice pe care activitatea umană trebuie să le recunoască și să le respecte”, a spus el, adăugând că din moment ce omul are „un trup format din elemente fizice, chimice și biologice, el poate să supraviețuiască și să se dezvolte doar dacă mediul ecologic îi este favorabil”, iar orice rău făcut mediului „este de aceea un rău făcut umanității”. Distrugerea mediului este mereu însoțită de excluziune, a spus el, explicând că setea necontrolată de putere conduce la folosirea eronată a resurselor naturale și la excluderea celor slabi și vulnerabili. „Excluziunea economică și socială este o negare completă a fraternității umane și o ofensă gravă la adresa drepturilor umane și a mediului. Săracii sunt cei care suferă cel mai mult din astfel de ofense.” Săracii „sunt aruncați de societate, forțați să trăiască din resturi și să sufere din cauza abuzurilor asupra mediului. Ei sunt parte a culturii tot mai răspândite și tăcute a risipei.”
Agenda pentru 2030 de dezvoltare sustenabilă este un „semn de speranță” în acest sens, Pontiful exprimându-și încrederea că și Conferința de la Paris pe tema schimbărilor climatice va conduce la acorduri efective. Dar în timp ce politicile sunt bune, Papa Francisc consideră că nu sunt de ajuns, subliniind că angajamentele trebuie corelate cu voința de a le duce la îndeplinire. „Lumea noastră cere de la toți liderii guvernamentali o voință eficientă, practică și constantă, pași concreți și măsuri imediate pentru conservarea și îmbunătățirea mediului natural.” Făcând astfel, vom ajuta la a pune capăt diferitelor forme de excluziune socială și economică, cu „consecințele lor nocive”, precum traficul uman și de organe, comerțul cu droguri și cu arme, terorismul și crima organizată.
Papa Francisc a avertizat împotriva riscului atât de a fi mulțumiți cu schițarea unei liste de propuneri și țeluri bune, cât și de a gândi că o unică „soluție teoretică și aprioristă” va răspunde tuturor provocărilor. A spus că dezvoltarea și demnitatea umană nu pot fi impuse, ci trebuie edificate natural de fiecare individ și familie, conducând la dezvoltarea altor arii ale vieții, precum comunitățile, orașele, școlile și afacerile. Educația, în special pentru fete, care este exclusă în unele țări, este de asemenea un drept fundamental care trebuie susținut, a spus Papa. A atras atenția asupra dreptului familiei la educație pentru copiii ei, precum și la dreptul Bisericilor și grupurilor sociale de a sprijini și ajuta familiile.
Liderii guvernelor „trebuie să facă tot posibilul pentru a asigura că toți pot avea mijloacele minime spirituale și materiale necesare pentru a trăi demn și pentru a întemeia și susține o familie, care este principala celulă a oricărei dezvoltări sociale”. Amintind de discursul său către mișcările populare din Bolivia, din 9 iulie, Papa Francisc a spus că acest minim are trei nume: „casa, munca și pământul”, și un nume spiritual: „libertatea spirituală, care include libertatea religioasă, dreptul la educație și alte drepturi civile”. Cea mai bună indicație că implementarea noii agende de dezvoltare va fi eficientă, a spus el, este dacă fiecare persoană va avea acces la bunurile de bază, materiale și spirituale, precum locuința, munca, hrana și apa, libertatea religioasă și spirituală, și educația.
Papa Francisc a atribuit „managementului greșit și iresponsabil al economiei globale”, alimentat de ambiția fără limite după putere și bogăție, actuala criză ecologică, precum și distrugerea pe scară largă a biodiversității, care amenință „însăși existența speciei umane”. Când noi avem ultimul cuvânt și nu mai recunoaștem nimic altceva decât pe noi, creația este compromisă. De aceea, „apărarea mediului și lupta împotriva excluziunii cere să recunoaștem legea morală înscrisă în însăși natura umană, ce include diferențele naturale dintre bărbat și femeie și respectul absolut pentru viață în toate stadiile și dimensiunile ei”.
Sfântul Părinte a vorbit apoi despre conflictele globale din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și alte țări africane, spunând că ele slujesc ca exemplu evident de intervenții militare și politice necoordonate la nivelul comunității internaționale. Atrocitățile conduse împotriva minorităților religioase și a persoanelor nevinovate prinse în mijlocul conflictului „trebuie să fie o atenționare gravă pentru examinarea conștiinței de către cei responsabili de modul de desfășurare al afacerilor internaționale”. „Ființele umane au precedență în fața intereselor partizane, oricât de legitime ar fi acestea din urmă. […] Ființele umane sunt cu ușurință înlăturate atunci când singurul nostru răspuns este să scriem o listă de probleme, strategii și neînțelegeri.”
Suveranul Pontif s-a referit în continuare la tema armelor nucleare și de distrugere în masă, spunând că folosirea și proliferarea lor este contrară în mod direct preambulului ONU, care cheamă la promovarea „păcii, a soluționării pașnice a disputelor și la dezvoltarea de relații prietenești între națiuni”. „O etică și o lege bazată pe amenințarea distrugerii reciproce – și posibila distrugere a întregii omeniri – sunt contradictorii și o jignire la adresa cadrului Națiunilor Unite”, a afirmat Papa, îndemnând la acțiune pentru o lume liberă de arme nucleare. A lăudat recentul acord nuclear dintre SUA și Iran, dovadă „a potențialului bunelor intenții politice”. „Îmi exprim speranța că acest acord va fi durabil și eficace, că va aduce roadele dorite cu cooperarea tuturor părților implicate.”
La final, Sfântul Părinte s-a referit la fenomenul tăcut dar mortal al traficului de droguri, care prin natura lui include traficul uman, spălarea de bani, comerțul cu arme, exploatarea copiilor și corupția la toate nivelurile. Citându-l pe Fericitul Papă Paul al VI-lea, a spus că „apelul la conștiința morală nu a fost niciodată atât de necesar ca astăzi”, și a subliniat că dacă sunt folosite bine, progresul și știința, împreună cu utilizarea adecvată a geniului uman, pot rezolva multe probleme. Casa noastră comună trebuie să se ridice constant pe temeliile „unei corecte înțelegeri a fraternității universale și pe respectul pentru sacralitatea fiecărei vieți umane, a fiecărui bărbat și a fiecărei femei, a săracilor, bătrânilor, copiilor, infirmilor, nenăscuților, șomerilor, a celor abandonați și a celor considerați ca nenecesari.”
Datorită fragmentării crescânde a lumii, anumite agende nu pot fi amânate pentru viitor. Mai degrabă ele cer de la fiecare dintre noi „decizii critice și globale” în fața conflictelor globale și a excluziunii. A vorbit despre oportunitățile de îmbunătățire pentru ONU, spunând că aceasta se va întâmpla „dacă statele reprezentative vor lăsa la o parte interesele partizane și ideologice, și se vor strădui sincer să slujească binelui comun”. Papa Francisc a încheiat asigurându-i pe cei prezenți de sprijinul și rugăciunea sa, precum și a întregii Biserici Catolice. A dat binecuvântarea și s-a rugat ca ONU, precum și toate statele membre, să îndeplinească întotdeauna o slujire eficientă pentru umanitate, o slujire ce respectă diversitatea și este capabilă să scoată, pentru binele comun, ceea ce este mai bun în fiecare popor și în fiecare individ.”
Imagini
