Interviul Papei Francisc pentru „Paris Match” (I)
15.10.2015, Paris (Catholica) - Vineri, 9 octombrie 2015, Papa Francisc a acordat un interviu pentru revista franceză „Paris Match”, interviu care a apărut în traducere pe Ercis.ro. În prima parte a acestui interviu, Sfântul Părinte vorbește despre călătoria sa în America, despre canonizarea părinților Sfintei Tereza de Lisieux și despre Sfântul Francisc de Assisi, care l-a inspirat în alegerea numelui de Papă.
– Sfinte Părinte, cum vă simțiți?
– Bine. Dar, cum știți dumneavoastră, călătoriile sunt oricum foarte obositoare și în acest moment, cu Sinodul Episcopilor, îmi rămâne foarte puțin timp pentru restul…
– Tocmai v-ați întors dintr-o călătorie lungă. De ce nu ați fost niciodată în Statele Unite?
– Călătoriile pe care le-am făcut au fost motivate de reuniuni legate de îndatoririle mele ca maestru de novici, provincial, rector al Facultăților de filozofie și de teologie, Episcop. Niciuna dintre acele reuniuni, niciunul dintre congrese, sinoade nu s-a ținut în Statele Unite, și acesta este motivul pentru care nu am avut ocazia să vizitez înainte această țară.
– La 18 octombrie, în timpul Sinodului pe tema familiei, îi veți canoniza pe părinții Sfintei Tereza de Lisieux. De ce tocmai ei?
– Louis și Zélie Martin, părinții Sfintei Tereza a Pruncului Isus, sunt o pereche de evanghelizatori, care în timpul întregii lor vieți au mărturisit frumusețea credinței în Isus. Între zidurile familiale și în afara lor. Este cunoscut cât de primitoare era familia Martin și deschidea ușa sa și inima sa, cu toate că în acel timp o anumită etică burgheză, cu scuza „frumosului”, îi disprețuia pe săraci. Ei doi, împreună cu cele cinci fiice, dedicau energii, timp și bani pentru a ajuta pe cel care se afla în nevoie. Sunt cu siguranță un model de sfințenie și de viață de cuplu.
– De ce dumneavoastră, care sunteți argentinian, aveți o așa devoțiune față de una dintre sfintele noastre cele mai populare, Tereza de Lisieux?
– Este una dintre sfintele care ne vorbește mai mult despre harul lui Dumnezeu și despre modul în care Dumnezeu se îngrijește de noi, ne ia de mână și ne permite să escaladăm cu agilitate muntele vieții numai dacă ne abandonăm total Lui, ne lăsăm „transportați” de El. Mica Tereza a înțeles, în viața sa, că iubirea, iubirea reconciliatoare a lui Isus, mișcă membrele Bisericii. Aceasta mă învață Tereza de Lisieux. Îmi plac și cuvintele sale împotriva „spiritului de curiozitate” și a bârfelor. Ei, care s-a lăsat pur și simplu susținută și transportată de mâna Domnului, îi cer adesea să ia în mâinile sale o problemă pe care o am în față, o chestiune care nu știu cum se va termina, o călătorie pe care trebuie să o înfrunt. Și îi cer, dacă acceptă să o păzească și să se ocupe, să îmi trimită ca semn un trandafir. Apoi de multe ori mi se întâmplă să primesc unul…
– Iubirea Sfântului Francisc de Assisi față de natură și față de cauza ecologiei v-au determinat să alegeți numele său?
– Nu mă gândisem înainte. Mai mult și mai înainte de mesajul Sfântului Francisc cu privire la păstrarea creației, m-a determinat în acel moment modul său de a trăi sărăcia evanghelică. Atunci când în Conclav s-a ajuns de acum la pragul voturilor necesare pentru alegere, Cardinalul Cláudio Hummes, un prieten, care era așezat lângă mine, m-a îmbrățișat și mi-a spus să nu uit de cei săraci. Apoi m-am gândit și la lumea sfâșiată de atâtea războaie și violențe. Francisc, cu mărturia sa, a fost un om al păcii. În Enciclica Laudato si’, care începe cu cuvintele din Cântarea creaturilor, am încercat să arăt ce legături profunde există între angajarea pentru a dezrădăcina sărăcia și îngrijirea creației. Trebuie să lăsăm copiilor și nepoților noștri un pământ pe care se poate trăi și să ne angajăm să construim o pace adevărată și dreaptă în lume.
– Sunteți un Papă dintr-o epocă ce trebuie să se confrunte cu răsturnări climatice ample. Care va fi mesajul dumneavoastră pentru Conferința Internațională de la Paris despre climă?
– Creștinul este realist, nu catastrofist. Însă tocmai pentru aceasta nu putem să ascundem un lucru evident: actualul sistem mondial nu este sustenabil. Sper cu adevărat ca întâlnirea să poată contribui la alegeri concrete, împărtășite și clarvăzătoare, pentru binele comun. Este nevoie de noi modalități de dezvoltare pentru ca să poată crește și trăi demn numeroasele femei, numeroșii bărbați, numeroșii copii care astăzi suferă datorită foametei, exploatării, războaielor, lipsei locurilor de muncă. Este nevoie de noi modalități împărtășite pentru a pune capăt exploatării nediscriminate a planetei noastre. Casa noastră comună este poluată, se deteriorează, este nevoie de angajarea tuturor. Trebuie să îl protejăm pe om de autodistrugere.
– Ce este de făcut?
– Omenirea trebuie să renunțe să idolatrizeze banul și să repună în centru persoana umană, demnitatea sa, binele comun, viitorul generațiilor care vor popula pământul după noi. Altminteri, descendenții noștri vor fi constrânși să trăiască pe grămezi de moloz și de murdărie. Trebuie să cultivăm și să protejăm darul care ne-a fost oferit, nu să-l exploatăm în mod nesăbuit. Trebuie să ne îngrijim de cel care nu are necesarul pentru a trăi și să începem să realizăm reforme structurale care să facă lumea mai dreaptă. A renunța la egoism și aviditate pentru a trăi toți puțin mai bine.
– NASA a anunțat în iulie descoperirea unei planete cu dimensiuni asemănătoare celei terestre, Kepler 452 B, care se aseamănă cu Pământul. Oare sunt în altă parte alte ființe gânditoare?
– Cu adevărat nu aș ști cum să vă răspund: până acum cunoștințele științifice au exclus mereu că ar exista urme ale altor ființe gânditoare în univers. Este adevărat, până când nu a fost descoperită America, noi credeam că nu există, și în schimb exista. Dar în orice caz, cred că trebuie să ținem cont de ceea ce ne spun oamenii de știință, totuși mereu conștienți că Creatorul este infinit mai mare decât cunoștințele noastre. De ceea ce sunt sigur este că universul, și lumea în care noi locuim, nu este rodul întâmplării, nici al haosului, ci al unei inteligențe divine, al iubirii unui Dumnezeu care ne iubește, ne-a creat, ne-a voit și nu ne lasă niciodată singuri. De ceea ce sunt sigur este că Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, s-a întrupat, a murit pe cruce, pentru a ne mântui pe noi oamenii de păcat și a înviat, învingând moartea.
Imagini
