Papa Francisc: A 50-a aniversare a Sinodului reînnoiește chemarea discipolilor de a fi slujitori
18.10.2015, Vatican (Catholica) - Papa Francisc a prezidat celebrările care marchează împlinirea a 50 de ani de la înființarea Sinodului Episcopilor, reflectând asupra rolului Sinodului în îndeplinirea chemării discipolilor de a fi slujitori. „Să nu uităm aceasta niciodată! Pentru discipolii lui Isus, ieri astăzi și întotdeauna, unica autoritate este autoritatea slujirii, unica putere este puterea crucii”, a spus Papa sâmbătă, 17 octombrie 2015, înaintea Părinților sinodali reuniți în Aula Paul al VI-lea din Vatican. Sfântul Părinte a citat din Evanghelia lui Matei, în care Isus spune: „Cine vrea să devină mare între voi să fie slujitorul vostru și cine vrea să fie primul între voi să fie servitorul vostru”.
Sinodul Episcopilor a fost înființat în 15 septembrie 1965, în timpul pontificatului Papei Paul al VI-lea, la finalul Conciliului Vatican II. De la înființarea lui, au existat paisprezece Sinoade Generale ordinare și trei Sinoade extraordinare. Sinodul pe tema Familiei din acest an, din perioada 4-25 octombrie, este a doua și cea mai mare dintre cele două întâlniri care au avut loc în decurs de un an. La fel ca precedentul Sinod, din 2014, Sinodul Episcopilor din 2015 se concentrează pe tema familiei, de data aceasta cu tema: „Vocația și misiunea familiei în Biserică și în lumea modernă”.
În discursul său din 17 octombrie, Papa a vorbit despre natura „sinodalității” în contextul misiunii Bisericii. „Lumea în care trăim și pe care suntem chemați să o iubim și să o slujim și în contradicțiile sale cere de la Biserică potențarea sinergiilor în toate domeniile misiunii sale. Tocmai drumul sinodalității este drumul pe care Dumnezeu îl așteaptă de la Biserica din al treilea mileniu… A merge împreună – laici, păstori, Episcop de Roma – este un concept ușor de exprimat în cuvinte, dar nu așa de ușor de pus în practică.”
„O Biserică sinodală este o Biserică a ascultării, având conștiința că a asculta ‘este mai mult decât a auzi’. Este o ascultare reciprocă în care fiecare are ceva de învățat. Poporul credincios, Colegiul Episcopal, Episcopul de Roma: unul în ascultarea celorlalți; și toți în ascultarea Duhului Sfânt, ‘Duhul adevărului’, pentru a cunoaște ceea ce El ‘spune Bisericilor’… Faptul că Sinodul acționează mereu cum Petro et sub Petro nu este o limitare a libertății, ci o garanție a unității. De fapt, Papa este, prin voința Domnului, ‘principiul vizibil și fundamentul unității, atât a Episcopilor cât și a mulțimii credincioșilor’. Cu aceasta se leagă conceptul de ierarchica communio, folosit de Conciliul Vatican II: Episcopii sunt uniți cu Episcopul de Roma prin legătura comuniunii episcopale (cum Petro) și sunt în același timp supuși ierarhic lui drept Cap al Colegiului (sub Petro).”
„Isus a constituit Biserica punând în vârful său Colegiul Apostolic, în care Apostolul Petru este ‘stânca’, cel care trebuie ‘să întărească’ pe frați în credință. Dar în această Biserică, precum într-o piramidă răsturnată, vârful se află sub bază. Pentru aceasta, cei care exercită autoritatea se numesc ‘slujitori’: pentru că, după semnificația originară a cuvântului, sunt cei mai mici dintre toți. Slujind poporul lui Dumnezeu, fiecare Episcop devine, pentru partea turmei lui Dumnezeu încredințată lui, vicarius Christi, vicar al acelui Isus care la Cina cea de Taină s-a aplecat ca să spele picioarele apostolilor. Și, într-un asemenea orizont, însuși Succesorul lui Petru nu este altceva decât servus servorum Dei.”
Papa Francisc a vorbit despre locul Pontifului în cadrul Bisericii sinodale. „Papa nu stă, singur, deasupra Bisericii, ci înlăuntrul ei ca botezat între botezați și înlăuntrul Colegiului Episcopal ca Episcop între Episcopi, chemat în același timp – ca Succesor al Apostolului Petru – să conducă Biserica din Roma care prezidează în iubire toate Bisericile”. Sfântul Părinte a concluzionat: „Ca Biserică ce ‘merge împreună’ cu oamenii, părtașă de frământările istoriei, cultivăm visul că redescoperirea demnității inviolabile a popoarelor și a funcției de slujire a autorității vor putea ajuta și societatea civilă să se edifice în dreptate și în fraternitate, generând o lume mai frumoasă și mai vrednică de om pentru generațiile care vor veni după noi.”

