Papa Francisc: Isus este Calea, însă există și creștini vagabonzi
03.05.2016, Vatican (Catholica) - Isus este „calea cea dreaptă” a vieții creștine și este important să verificăm constant dacă o urmăm în mod coerent sau dacă trăirea credinței s-a blocat sau s-a rătăcit de-a lungul drumului: acesta este esența principalei reflecții din predica Papei Francisc din cadrul Sfintei Liturghii celebrate marți, 3 mai 2016, dimineață, în capela Casei Santa Marta din Vatican. Descriind viața creștină ca pe un traseu de-a lungul căruia se întâlnesc diferite tipuri de creștini, Papa Francisc a alcătuit o listă care include: creștini-mumii, creștini-vagabonzi, creștini-încăpățânați, creștini rămași la jumătatea drumului, blocați acolo de încântarea trezită de vreo priveliște, citim în materialul de pe situl Radio Vatican.
Creștinii incluși în aceste categorii au uitat că unica lor cale dreaptă este Isus, după cum amintește textul Evangheliei Sfântului Ioan, capitolul 14, din Liturghia zilei. Examinând una dintre tipologiile de creștini care nu înaintează, rămânând oarecum îmbălsămați, Pontiful a spus: „Un creștin care nu merge, care nu înaintează, este un creștin necreștin, în sensul că nu trăiește asemenea unui creștin”. Sfântul Părinte a explicat că a sta pe loc în existența creștină împiedică înflorirea fericirilor în propria viață, nefăcând faptele de milostivire. Un astfel de creștin este asemenea unei mumii spirituale.
Papa Francisc s-a referit și la categoria de creștini care nu stau pe loc, dar care nu știu în ce direcție merg, ajungând să piardă orientarea și să rătăcească într-un soi de labirint fără ieșire. „Sunt rătăcitori în viața creștină, vagabonzi. Viața lor constă în a umbla când într-o parte când în alta, pierzând astfel frumusețea apropierii de Isus”, a mai spus Pontiful, îndemnându-ne să ne întrebăm cărei categorii de creștini îi aparținem. Suntem blocați pe calea credinței sau înaintăm pe calea lui Isus? Îndemnul Papei este de a-i cere Duhului Sfânt harul de a merge mereu înainte pe calea Sa, făcând astfel încât Fericirile și operele de milostenie să devină concrete.

