Un nou interviu cu Papa Francisc, pentru La Croix
17.05.2016, Vatican (Catholica) - Papa Francisc a acordat un interviu exclusiv ziarului La Croix, vorbind despre imigrație, război și laicitate. Pr. Mihai Pătrașcu a tradus pentru ITRC.ro un material semnat de Andrea Tornielli pentru Vatican Insider, care face o sinteză a respectivului interviu. Îl redăm în continuare.
La întrebarea dacă bătrânul continent are capacitatea de a primi așa de mulți imigrați, Papa Francisc a răspuns în acest mod: „Aceasta este o întrebare responsabilă pentru că unul nu poate deschide porțile în mod irațional. Însă întrebarea de fond care trebuie pusă este pentru ce sunt așa de mulți migranți acum. Problemele inițiale sunt războaiele din Orientul Mijlociu și din Africa și subdezvoltarea din continentul african, care provoacă foametea. Dacă sunt războaie este pentru că există fabricanți de arme – care pot să fie justificate pentru propuneri defensive – și mai ales traficanți de arme. Dacă este atâta șomaj, este datorită lipsei de investiții capabile să aducă locuri de muncă de care Africa are așa de mare nevoie.” În general, a insistat Papa Francisc, „se ridică problema unui sistem economic mondial care a căzut în idolatria banului. Peste 80% din bogățiile omenirii sunt în mâinile a 16% din populație. O piață complet liberă nu funcționează. Piețele în sine sunt un bine dar cer o terță parte sau un stat care să le monitorizeze și să le mențină în echilibru. Cu alte cuvinte ceea ce este nevoie e o economie socială de piață.”
„Întorcându-ne la migranți”, a continuat Pontiful, „cea mai rea formă de primire este închiderea în ghetouri. Dimpotrivă, este necesar să fie integrați. La Bruxelles, teroriștii erau belgieni, fii de imigrați, dar crescuți într-un ghetou. La Londra, noul primar (Sadiq Khan, fiu de musulmani pakistanezi, n.r.) a depus jurământul său într-o Catedrală și cu siguranță o va întâlni pe regină. Asta arată necesitatea ca Europa să redescopere capacitatea ei de a integra. Mă gândesc aici la Grigore cel Mare, care a negociat cu popoarele cunoscute ca barbare, care apoi s-au integrat. Această integrare este cu atât mai necesară deoarece astăzi, ca urmare a unei căutări egoiste a bunăstării, Europa trăiește problema gravă a unui nivel de natalitate în declin.”
Papa Francisc a răspuns apoi la o întrebare despre frica de islam în societățile europene. „Astăzi nu cred că există frică de islam ci de ISIS și de războiul său de cucerire, care este în parte luat din islam. Este adevărat că ideea cuceririi aparține spiritului islamului. Dar s-ar putea interpreta după aceeași idee de cucerire sfârșitul Evangheliei lui Matei, când Isus îi trimite pe discipolii Săi la toate națiunile. În fața terorismului islamic, ar fi mai bine să ne întrebăm despre modul în care un model prea occidental de democrație a fost exportat în țări ca Irakul, unde un guvern puternic exista anterior. Sau în Libia, unde există o structură tribală. Nu putem merge înainte fără a lua în considerare aceste culturi. Așa cum a spus recent un libian: ‘Eram obișnuiți să avem un Gheddafi, acum avem cincizeci’. Coexistența între creștini și musulmani este încă posibilă. Eu provin dintr-o țară unde coabitează bine.”
Papa a răspuns și la o întrebare despre modelul francez de laicitate. „Statele trebuie să fie seculare, cele confesionale sfârșesc rău. Cred că o versiune a laicității, însoțită de o lege solidă care să garanteze libertatea de religie, oferă un cadru de referință pentru a merge înainte. Suntem cu toții fii și fiice ai lui Dumnezeu, cu demnitatea noastră personală. Fiecare trebuie să aibă libertatea de a exprima propria credință. Dacă o femeie musulmană vrea să poarte vălul, trebuie să poată face asta. În același mod, dacă un catolic vrea să poarte o cruce. Persoanele trebuie să fie libere să practice credința lor în inima propriilor lor culturi și nu la marginile lor. Critica modestă pe care eu aș vrea să o adresez Franței se referă la faptul că exagerează cu laicitatea. Aceasta duce la considerarea religiilor mai degrabă ca sub-culturi, decât culturi cu titlu deplin cu drepturile lor. Mă tem că această abordare, un patrimoniu comprehensibil al Iluminismului, continuă să existe. Franța are nevoie să facă un pas înainte cu privire la această temă cu scopul de a accepta faptul că deschiderea la transcendență este un drept pentru toți.”
Sfântul Părinte a fost întrebat și cum trebuie catolicii să apere convingerile lor în fața legilor precum cea despre eutanasie sau despre unirile civile. „Revine Parlamentului să discute, să argumenteze, să explice, să dea motivațiile. Așa crește o societate. Totuși, odată ce o lege a fost aprobată, statul trebuie să respecte și conștiințele. Dreptul la obiecția de conștiință trebuie să fie recunoscut în cadrul oricărei structuri juridice, pentru că este un drept uman. Și pentru un funcționar public, care este o persoană umană. Statul trebuie să ia în considerare și criticile. Aceasta ar fi o adevărată formă de laicitate. Nu se pot pune deoparte argumentele propuse de catolici spunând simplu că ‘vorbesc ca un preot’. Nu, ei se întemeiază pe acel tip de gândire creștine pe care Franța l-a dezvoltat așa de mult.”
În cursul interviului, cu privire la lipsa de preoți, Papa Francisc a vorbit despre exemplul Coreei, o țară care „timp de două sute de ani a fost evanghelizată de laici”. Așadar, a explicat el, „nu este în mod necesar nevoie de preoți pentru a evangheliza. Botezul dă forța pentru a face aceasta.” Papa a denunțat din nou boala clericalismului care „este deosebit de semnificativă în America Latină. Dacă evlavia populară este puternică, este tocmai pentru că este numai o inițiativă a laicilor care nu a fost clericalizată. Acest lucru nu este înțeles de cler.” Apoi a vorbit despre raporturile cu Fraternitatea Sfântul Pius al X-lea, întemeiată de Arhiepiscopul Lefebvre, afirmând că superiorul, Mons. Bernard Fellay „este un om cu care se poate discuta”. Și a spus că lefebvriștii sunt „catolici pe drumul comuniunii depline”, amintind că Conciliul Vatican II are valoarea sa și că trebuie înaintat în dialogul cu acești tradiționaliști „lent și cu răbdare”. În sfârșit, l-a apărat pe Cardinalul Philippe Barbarin, acuzat pentru evenimentele preoților pedofili precedente venirii sale ca Arhiepiscop de Lyon și a spus că după părerea sa nu trebuie să își dea demisia.
