Papa Francisc: Slujirea imediată, cu bucurie, este insigna creștinului
31.05.2016, Vatican (Catholica) - „Cum s-ar schimba lumea dacă am învăța să îi slujim pe ceilalți și să mergem în întâmpinarea lor”: cu această reflecție și-a încheiat Papa Francisc predica din cadrul Sfintei Liturghii celebrate marți, 31 mai 2016, în capela Casei Santa Marta, reședința sa din Vatican. În ziua încheierii lunii dedicate Preacuratei Fecioare Maria, Papa Francisc și-a îndreptat gândul către Maica Domnului, către bucuria pe care ne-o dăruiește, umplându-ne viața. Inspirându-se din exemplul Mamei noastre cerești, Pontiful a pus în lumină curajul feminin, solicitudinea, capacitatea de a merge în întâmpinarea celorlalți, de a le întinde o mână de ajutor, citim pe situl Radio Vatican.
Bazându-și predica pe lecturile din Liturghia zilei, Pontiful a spus că Evanghelia după Sfântul Luca 1,39-56, împreună cu prima lectură, din cartea profetului Sofonia 3,14-18, și a doua lectură, din Scrisoarea Sfântului Apostol Paul către Romani 12,9-16b, conturează o liturgie a cuvântului plină de bucurie, punând accentul pe slujire. Referindu-se la bucuria ce caracterizează existența creștină, Sfântul Părinte a subliniat urâțenia fețelor schimonosite de întristare care se întrevăd uneori în rândul creștinilor: „Cât este de urât să vezi creștini triști, cu fețele diforme. Aceștia nu sunt pe deplin creștini, chiar dacă au această impresie. Atmosfera creștină și mesajul creștin sunt caracterizate de bucurie”.
„Aș dori să subliniez două aspecte: primul se referă la o atitudine; al doilea, la un fapt, atitudinea fiind reprezentată de slujire.” Descriind slujirea Maicii Domnului, Papa Francisc a evidențiat totala lipsă de ezitare în a-și împlini misiunea, fapt subliniat și de textul sacru prin cuvintele „s-a dus în grabă”, acțiune înfăptuită fără teamă de pericole, deși era însărcinată. „Această tânără de șaisprezece, șaptesprezece ani, nu mai mult, era curajoasă. S-a ridicat și a plecat”, a explicat Sfântul Părinte: „Curaj de femeie. În Biserică sunt femei curajoase, asemenea Maicii Domnului. Femei care se ocupă de familie, de educația fiilor, care înfruntă numeroase obstacole și situații dureroase, care se îngrijesc de bolnavi… Sunt curajoase, se ridică și slujesc. Slujirea este semnul distinctiv al creștinului.”
„Cine nu trăiește pentru a sluji, trăiește fără un rost. Slujirea cu bucurie este comportamentul pe care aș dori să-l subliniez astăzi. Bucurie și slujire; a trăi pentru a sluji.” Al doilea aspect asupra căruia s-a oprit Pontiful este reprezentat de întâlnirea Preacuratei cu verișoara ei, Elisabeta. Papa Francisc a evidențiat bucuria ce caracterizează această întâlnire și și-a exprimat convingerea că lumea s-ar schimba dacă am învăța să slujim și să mergem în întâmpinarea celorlalți, a nevoilor și suferințelor pe care le poartă cu ei.
„Întâlnirea este un alt semn creștin. O persoană care se definește creștină dar care nu este capabilă să meargă în întâmpinarea altora nu este creștină pe deplin. Atât slujirea cât și întâmpinarea celuilalt presupune să ieșim din noi înșine: să ieșim pentru a sluji, pentru a întâlni, pentru a-l îmbrățișa pe aproapele. Prin slujire și întâlnire, Fecioara Maria realizează reînnoirea promisiunii Domnului, actualizarea acesteia în prezent, în acel prezent. Prin slujire și întâmpinare, Maica Domnului face astfel încât Domnul să fie în mijlocul nostru, face să se împlinească cuvântul pe care l-am ascultat în prima lectură: „Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău”.
