La Assisi, Papa Francisc a condamnat păgânismul indiferenței

20.09.2016, Assisi (Catholica) - În eforturile pentru pace, indiferența este cea mai mare boală a timpurilor noastre, a spus Papa Francisc la întâlnirea interreligioasă din Assisi, din ziua de marți, 20 septembrie 2016. „Este un virus care paralizează, făcându-ne letargici și insensibili, o boală care roade însăși fervoarea religioasă, dând naștere unui nou și profund trist păgânism: păgânismul indiferenței”. „Nu putem rămâne indiferenți”, a spus el. „Astăzi lumea are o profundă sete de pace”. Papa a luat cuvântul în cadrul ceremoniei de încheiere a întâlnirii interreligioase internaționale care marchează a 30-a aniversare a Zilei Mondiale de Rugăciune pentru Pace, convocată de Sf. Ioan Paul al II-lea în 1986.

Evenimentul, desfășurat în diferite locații, a fost organizat în fiecare an Comunitatea Sant’Egidio. Ultima zi de rugăciune condusă de un Papă, însă, a fost cea din 2011, condusă de Papa Benedict al XVI-lea, la aniversarea a 25 de ani de la prima întâlnire istorică din Assisi. La întâlnirea din acest an din Assisi, Papa Francisc s-a concentrat pe setea omenirii de pace și pe natura toxică a propriului interes și apatia în fața violenței din întreaga lume. „Rugăciunea și dorința de a lucra împreună sunt orientate spre o pace adevărată care nu este iluzorie: nu calmul celui care evită dificultățile și își întoarce spatele dacă interesele sale personale nu sunt în pericol”.

Pacea „nu este cinismul celui care își spală mâinile de orice problemă care nu este a lui. Nu este abordarea virtuală a unuia care judecă toate și pe toți folosind o tastatură de computer, fără a-și deschide ochii la nevoile fraților lui”. Mai presus de toate, pacea este un dar de la Dumnezeu, a spus Sfântul Părinte, explicând că doar cu ajutorul Lui faptele noastre pot aduce roade. A fost recunoscător pentru distanțele pe care mulți dintre participanți le-au străbătut pentru a fi la întâlnirea de la Assisi, dar a subliniat că a lucra împreună pentru pace nu este o simplă mișcare fizică, ci mai ales o mișcare spirituală – un răspuns spiritual – de a deveni mai deschiși față de Dumnezeu și de frații noștri.

„În Lesbos, iubitul meu frate, Patriarhul ecumenic Bartolomeu I, și cu mine am văzut amărăciunea războiului în ochii refugiaților, suferința oamenilor însetați de pace. Mă gândesc la familii, ale căror vieți au fost zdruncinate; la copiii care au cunoscut doar violența în viețile lor; la bătrânii forțați să își părăsească patriile”. Papa Francisc a vorbit și împotriva traficului de arme, motiv pentru mare parte din sărăcia din lume. „Nu dorim ca aceste tragedii să fie uitate. Mai degrabă, împreună dorim să dăm glas tuturor celor care suferă, tuturor celor care nu au glas și nu sunt auziți. Ei știu bine, adesea mai bine decât cei puternici, că nu există un viitor în război și că violența armelor distruge bucuria vieții”.

Vorbind împotriva fundamentalismului religios, Papa a spus: „Doar pacea, nu și războiul, este sfântă! Nu încetăm să repetăm că numele lui Dumnezeu nu poate fi folosit pentru a justifica violența. Pacea, un fir de speranță care unește pământul cu cerul, un cuvânt atât de simplu și în același timp atât de dificil”. Pacea înseamnă iertare, deschidere față de dialog, cooperare și educație, a spus Sfântul Părinte, subliniind faptul că la întâlnire au participat liderii din toate ramurile creștinismului, toți uniți în rugăciunea lor pentru pace.

„Rugăciunea și actele concrete de cooperare ne ajută să ne eliberăm de logica conflictului și să respingem atitudinile răzvrătite ale celor care știu doar cum să protesteze și să fie mânioși”. Calea noastră spre pace „ne conduce la a intra în situații și a acorda primul loc celor care suferă”, a declarat Papa, „a aborda conflictele și a le vindeca din lăuntrul lor; a urma căile binelui cu consecvență, respingând scurtăturile oferite de rău; a ne angaja cu răbdare în procese de pace, în bunăvoință și cu ajutorul lui Dumnezeu”.

Imagini