Pr. dr. Iulian Faraoanu: Misterul lui Isus și cunoașterea discipolilor
24.03.2017, Iași (Catholica) - La Editura Sapientia din Iași a apărut recent cartea Misterul lui Isus și cunoașterea discipolilor. Texte ales din Evanghelia după sfântul Marcu, scrisă de pr. dr. Iulian Faraoanu. Cartea apare în colecția „Studii biblice”, în format 13×20, are 156 de pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 15 lei.
Evanghelia după Sfântul Marcu este una dintre cele mai fascinante scrieri din Noul Testament. Cartea se remarcă prin caracterul său narativ, concis și prin atenția acordată persoanei lui Isus. La începuturile creștinismului și mult timp după aceea, Marcu nu a atras atenția teologilor, cateheților și păstorilor Bisericii, Evanghelia sa fiind considerată sobră și săracă. De altfel, între secolele III-IX dC singurul comentariu mai complet îi aparține lui Beda Venerabilul. Chiar dacă nu a fost atât de folosită de-a lungul istoriei Bisericii din cauza priorității avute de Evanghelia după Sfântul Matei, în ultimele decenii se asistă la o reevaluare a operei lui Marcu. Atenția, care de la jumătatea anilor ’50 ai secolului trecut a fost acordată acestei scrieri evanghelice, se datorează în primul rând descoperirii – sau redescoperirii – teologiei sale. Marcu e un teolog care elaborează un prim portret al lui Isus în cadrul unui plan kerygmatic.
Rădăcinile redescoperirii lui Marcu sunt însă mai îndepărtate, ele declanșându-se în perioada cercetărilor asupra vieții lui Isus în era criticii raționaliste și liberale. Studiile au luat amploare mai ales după anul 1838, când C.H. Weisse și C.G. Wilke au lansat teza priorității temporale a Evangheliei lui Marcu, față de Matei și Luca. Teza este cunoscută sub numele de ipoteza celor două izvoare: Mc și Q (Quelle). Odată cu această ipoteză s-a consacrat și ideea conform căreia Marcu ar fi fost prima Evanghelie scrisă. O contribuție ulterioară la aprofundarea operei a adus și afirmația potrivit căreia Marcu ar fi inventat genul literar „evanghelie”. În opinia lui R. Bultmann și a lui R. Pesch, Marcu a creat un tip de operă care nu avea precedent în tradițiile timpului.
Evanghelia după Sfântul Marcu rămâne fascinantă și provocatoare, oferind un portret original al lui Isus și îndemnându-i pe creștini la cunoașterea și urmarea Mântuitorului. În ceea ce privește metodologia, lucrarea de față își propune să ofere o introducere în universul gândirii și teologiei celei de-a doua Evanghelii canonice. Punctul central îl constituie însă analiza unor texte din care se pot extrage liniile fundamentale ale proiectului ce a stat la baza operei lui Marcu. Planul respectiv are în vedere imaginea lui Isus și percepția sa din partea discipolilor. Totul are drept finalitate o mai bună cunoaștere a lui Isus Cristos, centrul credinței și al vieții creștine. (Iulian Faraoanu)
Imagini
