Impresiile Episcopului Tarbes și Lourdes despre vizita în Dieceza de Iași (III)

14.11.2017, Iași (Catholica) - Dieceza de Iași l-a avut oaspete, în perioada 25-31 octombrie 2017, pe Mons. Nicolas Brouwet, Episcop al Diecezei de Tarbes și Lourdes, Franța, însoțit de doi preoți români care slujesc în Dieceza sa, pr. Mihai Percă, capelan al sanctuarului marian de la Lourdes, și pr. Andrieș Petru OFMConv, paroh al comunității franciscane din Tarbes. Episcopul a vizitat diferite obiective și a participat la câteva evenimente desfășurate în Dieceză. PS Nicolas s-a întâlnit și cu PS Petru Gherghel și PS Aurel Percă, discutând despre diferitele caracteristici pastorale ale Diecezelor pe care le păstoresc. La sfârșitul vizitei sale în România, a acordat un interviu pentru Ercis.ro, realizat de pr. Adrian Blăjuță, din care vă oferim acum a treia și ultima parte.
– Se vorbește că tinerii de astăzi nu mai au idealuri, nu mai respectă valorile, vor o libertate fără îngrădire. Biserica pregătește pentru octombrie anul viitor un Sinod dedicat lor. Cum vedeți, Excelență, tinerii de astăzi și cum privește Biserica din Franța spre tinerii săi?
– Eu cred că tinerii au idealuri, deoarece la vârsta de 18-20 de ani ei au idealuri, însă Biserica trebuie să însoțească tinerii și idealurile lor pentru ca ei să nu se blocheze. Tinerii au aceste idealuri, dar apoi se confruntă cu realitatea în care trăiesc, și tocmai aici își pierd uneori speranța. Noi trebuie să facem opusul, să arătăm acestor tineri ce înseamnă libertatea, ce este democrația, ce este adevărul. Cred că avem într-adevăr așa de multe lucruri frumoase de vestit tinerilor și apoi să îi însoțim în alegerile pe care le fac la începutul vieții lor ca adulți.
Eu sunt foarte mulțumit de acest Sinod pentru tineri, care va reflecta asupra chemării vocaționale. La Lourdes propunem pentru acest an fiecărui grup de tineri care va veni să facă o experiență sinodală. În fiecare miercuri și duminică propunem grupurilor să facă în Aula Episcopilor o experiență sinodală, în sensul de a arăta ceea ce vor să spună Episcopilor și Papei, și astfel sunt foarte multe luări de cuvânt. Dar eu cred mult în tineri, pentru că sunt prospețimea, sunt vitalitatea și dinamismul comunităților și societății noastre, iar noi trebuie să fim cei care să le deschidem porțile, noi suntem aceia care să le spunem că idealul se poate pune în practică.
Noi trebuie să deschidem calea spre ei, pentru a le da o speranță pentru viitor. Dar cred și că Biserica are o grămadă de bogății pe care să le ofere tinerilor. Am văzut în Dieceza voastră de Iași că sunt o mulțime de tineri prezenți în comunități. Văd că preoții sunt alături de ei, pentru a-i însoți, și că există o încredere în preoți, iar aceasta este cu adevărat munca pe care trebuie să o facem. În Franța avem multe grupuri de tineri. Avem o tradiție de însoțire a acestor tineri și în organizarea diferitor întâlniri.
Poate nu îi atingem pe toți tinerii din Franța, însă cred că în aceste întâlniri, dar și în școlile catolice, chiar și în universități și școli de meserii, avem o tradiție de prezență și o facem pentru tineri și împreună cu tinerii. Biserica de astăzi nu se poate preocupa doar de a fi pentru tineri, ea crește împreună cu tinerii. Cred aceasta este ceea ce dorește să facă Papa, să îi asculte pe tineri și ceea ce au ei de spus. Noi, cei din cler, avem înțelepciunea, tinerii au dinamismul. Trebuie să le punem pe amândouă împreună.
– Vă aflați în Dieceza de Iași, o Dieceză destul de departe fizic de cea pe care o păstoriți. Cum de ați luat decizia acestei vizite?
– În serviciul Diecezei pe care o păstoresc avem cinci preoți din Dieceza de Iași, trei franciscani și doi diecezani. Cred că acest lucru s-a construit în mod providențial și cred că Episcopul vostru, Petru Gherghel, are un mare respect pentru sanctuarul de la Lourdes și dorește ca această legătură să crească. Dar eu văd aceasta ca un ajutor pe care Dieceza de Iași îl dă Diecezei de Tarbes și Lourdes, pentru că aceasta este comuniunea. Comuniunea este schimbul de daruri. Biserica din Franța a oferit foarte mulți misionari Bisericii universale, iar acum suntem săraci. Sunt Biserici care ne ajută prin acești preoți. Este ca un schimb de daruri, astfel că voi ajutați o Dieceză mai săracă, mai fragilă.
Dacă am venit aici este și pentru faptul că doresc ca această legătură să fie mai profundă. Nu aș dori ca un preot să ajungă într-o altă Dieceză, iar apoi să nu se mai preocupe nimeni de el. De exemplu, eu am venit aici, dar am ideea de a veni și cu câțiva preoți francezi pentru a descoperi România și Dieceza de Iași. Am apreciat mult marea încredere și prietenie între preoți. I-am văzut împreună la masă, când am sosit într-o parohie. La noi, această relație între preoți este puțin diferită. Mi-ar plăcea ca și preoții de la noi să fie atinși de această apropiere… Și apoi, voi veniți uneori la sanctuarul de la Lourdes.
– Pe lângă această apropiere între preoți, ce alte aspecte v-au impresionat în Dieceza noastră, pe care le luați cu Excelența Voastră?
– Aș spune că fervoarea și căldura oamenilor, credința oamenilor pe care i-am întâlnit. Se poate vedea că poporul României este un popor religios, care nu și-a pierdut credința. Aceasta este foarte frumos. Se vede că bisericile sunt pline duminica, chiar și în timpul săptămânii. Apoi, roadele le vedem în preoți și în seminariști, în Seminarul minor și în cel major. Când lumea crede, atunci sunt preoți. Când lumea crede mai puțin, seminariștii nu mai sunt. Cred că o comunitate creștină ferventă face să apară în familii și în comunități tineri care doresc să fie în slujba poporului lui Dumnezeu ca preoți.
Apoi am descoperit dinamismul Bisericii după perioada comunismului. Atunci când eram student, eu cunoșteam Biserica tăcerii și toate mărturiile despre Biserica Catolică și Ortodoxă din cealaltă parte a Europei, din Est. Văd acum cum această Biserică, după marile sale suferințe, văd această Biserică a tăcerii, Biserica bunicilor voștri, dat roade în fidelitatea față de Cristos, chiar și prin martiraj… sunt foarte atins de mărturia Episcopului vostru Fericitul Anton Durcovici. Și iată că văd roadele acestei fidelități față de Dumnezeu, ale acestei credințe, acum, în țara voastră.
Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru această experiență, deoarece îmi dă și mie speranță. Să văd că chiar și după perioade dificile ale Bisericii, cum avem și noi în Franța în acest moment, după perioade de sărăcie, fragilitate, există un viitor. Domnul ne-a oferit cuvintele pentru viața veșnică. Și astfel Biserica este condusă de Duhul Sfânt. Poate că noi, în Franța, suntem purificați în credința noastră, dar sunt sigur că, și experiența voastră o demonstrează, avem un viitor, despre care nimeni nu poate spune când și cum. Mă întorc în țara mea cu o inimă plină de speranță.
– Un cuvânt către cititorii noștri!
– Mulțumesc pentru tot ce am întâlnit și am văzut în această Biserică locală și vă îndemn să fiți atașați de Cristos mai mult ca niciodată. Pentru ca Duhul Sfânt, ca un foc, să vă dea bucuria credinței. El este cel care nă dă lumina, chiar și pentru a trăi într-un ambient mai secularizat. Dar Duhul Sfânt este mereu aici. Dumnezeu nu ne părăsește! Vă rog să mențineți credința vie cum o faceți acum voi, pentru că este într-adevăr frumos pentru toți. Iar voi ne susțineți în credința noastră, pentru ca și noi să fim fideli Domnului. Am văzut că sunt încă biserici și parohii în construcție. Este frumos să vezi această Biserică care crește și vă mulțumesc pentru aceasta. Nu o să uit întreaga Dieceză de Iași, Episcopii săi, preoții și seminariștii, pe toți credincioșii, și vă garantez că vă voi aminti la grota de la Lourdes, unde vă aștept! Dumnezeu să binecuvânteze Biserica din România!
– Vă mulțumesc, Excelență, pentru vizita făcută în Dieceza de Iași, dar și pentru cuvintele pe care ni le-ați oferit!
