Anton Huonder: Răzbunarea mercedarului
27.11.2017, Iași (Catholica) - La Editura Presa Bună, din Iași, a apărut cartea „Răzbunarea mercedarului”, de Anton Huonder, traducere de Bronislaw Falewski – având 146 de pagini, format de buzunar, la prețul de 5 lei. Cartea poate fi procurată prin comandă prin e-mail, la libraria@ercis.ro, sau prin Internet: www.ercis.ro/libraria; www.catholica.ro. Povestirea este ilustrată cu desene de Alexandrina Dumitriu, aflăm din materialul de prezentare de pe Ercis.ro. În carte este vorba despre cavalerul cruciat Raymon Beranger de Elvaz care se întorcea din nenorocita expediție împotriva saracenilor, din nordul Africii și din Spania, unde armata franceză fusese învinsă la Massurah, iar regele și cea mai mare parte din armată fuseseră luați prizonieri și nu au fost puși în libertate decât în schimbul enormei sume de 800.000 de galbeni.
Cavalerul se întorcea acum la castelul său, dar l-a găsit distrus și pustiit. Un vechi servitor îl vesti că părinții și sora lui au fost omorâți, iar castelul devastat de către contele de Montfort. Cavalerul a fost distrus sufletește la primirea acestei știri și a plănuit o răzbunare strașnică împotriva contelui. Dar tocmai pe atunci trecea pe acolo Sfântul Petru de Nolasco, întemeietorul Ordinului Mercedarilor, care se ocupa cu răscumpărarea sclavilor. Sfântul sfătui pe cavaler să renunțe la planul de răzbunare și chiar să intre în Ordinul Mercedarilor. Cavalerul a intrat în mănăstire la Montpellier și a ajuns chiar superior al acelei mănăstiri.
Într-una dintre zile se prezentară la ușa mănăstirii doi copii nobili și aduseră o cutie cu giuvaiere pentru ca să fie răscumpărați cu ele tatăl și fratele lor, care căzuseră prizonieri în mâinile vestiților corsari saraceni. Ei erau copiii contelui de Montfort. Călugărul Balduin, care nu era altul decât contele de Elvaz, în loc să se bucure de nenorocirea celui care i-a distrus castelul și i-a omorât părinții și sora, a cerut voie de la superiorii lui să meargă să răscumpere din robie pe cel care i-a făcut atât de mult rău. Toate peripețiile prin care a trecut până ce l-a găsit și până s-au întors în patrie, și care înduioșează până la lacrimi, pot fi citite în carte.
Textul a fost publicat prima dată în anul 1925, la Institutul de Arte Grafice „Presa Bună”, colecția Biblioteca „Presa Bună”, nr. 18-19, „Istorioare morale”. În ediția a IV-a, textul a fost revizuit în conformitate cu limba română modernă, fiind mai întâi publicat în revista „Lumina creștinului” (între noiembrie 2001 și aprilie 2003). Aceasta carte vine în continuarea celor 16 deja publicate în seria „Istorioare morale”: Porumbița (1995), Mielușelul (1996), Revărsarea Rinului (1998), Licuriciul (1998), Bisericuța din pădure (2013), Micul pustnic (2016), Trandafiri roșii și cei albi (2016), Crucea de lemn (2016), Iubiți pe dușmanii voștri (2016), Goana după aur (2016), Prizonierul corsarului (2016), Noaptea de Crăciun (2016), Copilul rătăcit (2016), Privighetoarea (2017), Prigorul (2017), Ouăle de Paști (2017).
