Papa s-a întâlnit cu musulmani rohingya în Bangladesh
01.12.2017, Dhaka (Catholica) - După ce s-a întâlnit cu câțiva musulmani rohingya și le-a ascultat istoriile lor, Papa Francisc a rostit o rugăciune din inimă, afirmând demnitatea lor și cerând iertare în numele celor care au persecutat această minoritate din Myanmar. De asemenea a încălcat protocolul menținut până acum în vizita din Myanmar și Bangladesh, pomenind numele rohingya al minorității persecutate – nume controversat în Myanmar și evitat drept urmare până acum.
„În numele tuturor celor care v-au persecutat și vă persecută, care v-au făcut rău, pentru indiferența lumii, vă cer iertare. Iertare”, a spus Pontiful pe 1 decembrie. Rugăciunea spontană din fața celor aproximativ 18 persoane din grupul etnic rohingya a venit după ce i-a salutat pe fiecare și le-a ascultat istoriile. Papa le-a garantat că este foarte aproape de ei. Deși „putem face foarte puțin, dat fiind că tragedia voastră este foarte grea și mare”, le-a spus el, „aveți un loc în inimile noastre”. A explicat că în tradiția iudeo-creștină, Dumnezeu a creat omul după chipul și asemănarea Sa. „Cu toții suntem cu acest chip. Și acești frați și surori ai noștri sunt cu chipul lui Dumnezeu”, a spus el. A amintit tradiția musulmană, conform căreia Dumnezeu a luat puțină sare și a amestecat-o cu apă pentru a crea omul. „Cu toții avem puțin din această sare. Acești frați și surori conțin sarea lui Dumnezeu.”
„Vom continua să îi ajutăm. Vom continua să îi ajutăm astfel încât drepturile lor să fie recunoscute. Nu ne vom închide inimile. Nu vom privi în altă parte”, a continuat Sfântul Părinte, căci „astăzi prezența lui Dumnezeu este numită și rohingya. Fiecare dintre noi suntem Mireasa Sa”. Cuvintele au fost rostite la finalul întâlnirii interreligioase din Dhaka, Bangladesh, din 1 decembrie. Pontiful și-a început vizita în 27 noiembrie în Myanmar, continuând-o în Bangladesh. La finalul intervenției Papei, unul din etnicii rohingya a rostit de asemenea o rugăciune, după care și ceilalți lideri de diferite religii au venit pe scenă pentru a-i saluta pe fiecare în parte.
Întâlnirea Papei cu acești migranți este semnificativă, cauza lor fiind una importantă, dar nu de prim plan, pentru vizita în Myanmar și Bangladesh. Grupul musulman din statul Rakhine, din Myanmar, a fost supus la violențe incredibile, ceea ce a dus la o migrare masivă, iar Națiunile Unite vorbesc aici despre „un exemplu clasic de epurare etnică”. Peste 600.000 de persoane au trecut granița în Bangladesh, trăind în lagăre de refugiați. Pentru Myanmar nu există o populație rohingya, doar niște imigranți ilegali din Bangladesh. Drept urmare le este refuzată cetățenia.
Dată fiind natura delicată a situației, Cardinalul Charles Bo, Arhiepiscop de Yangon, i-a sugerat Papei să nu folosească termenul în Myanmar, susținând că extremiștii din zonă ar folosi spre incitare la violență orice folosire a numelui rohingya. Alternativa folosită a fost „musulmanii din statul Rakhine”. Vorbind cu jurnaliști înainte de întâlnirea cu Papa, unii musulmani rohingya au spus că Papa ar fi trebuit să rostească numele etniei lor. „Este liderul lumii. Trebuia să spună cuvântul, căci noi suntem rohingya”, a spus Mohammed Ayub, de 32 de ani, al cărui copil de 3 ani a fost ucis de armata din Myanmar. Și Abdul Fyez, de 35 de ani, al cărui frate a murit similar, consideră că Papa trebuia să folosească cuvântul: „Noi am fost rohingya de generații întregi, tatăl meu și bunicul meu”.
Deși motivele Papei pentru a spune astăzi acest cuvânt nu sunt încă cunoscute, se poate să fie ca urmare a întâlnirii personale cu musulmanii rohingya și ascultării istoriei lor. Nu este prima oară când folosește un termen controversat. În 2015, în vizita din Georgia și Azerbaidjan, a vorbit despre masacrul din 1915 împotriva armenilor ca fiind un „genocid”, ceea ce pentru turci este un fals, căci ei susțin că cifrele ar fi exagerate (de fapt se pare că circa 1,5 milioane de armeni ar fi murit atunci).
