Papa Francisc la aniversarea Sant’Egidio
12.03.2018, Roma (Catholica) - Într-o lume în care teama crește, Papa Francisc a reflectat asupra importanței milostivirii și iubirii, lăudând activitatea Comunității Sant’Egidio și amintindu-le creștinilor că trebuie să împărtășească darurile pe care le-au primit de la Dumnezeu. „Creștinii, prin chiar vocația lor, sunt frați și surori pentru fiecare persoană, în special pentru săraci, chiar și pentru cel care ar putea fi dușmanul lor”, a spus Papa la întâlnirea din 11 martie organizată de comunitatea amintită în Bazilica Santa Maria in Trastevere. „Nu spune niciodată: ‘Nu am nimic de-a face cu aceasta’. Privirea milostivă ne angajează să trăim cutezanța creativă a iubirii și este atât de multă nevoie de ea! Suntem frații și surorile tuturor, iar din acest motiv suntem profeții unei noi lumi; iar Biserica este un semn al unității rasei umane – națiuni, familii și culturi.”
Comunitatea Sant’Egidio a fost fondată în 1968 de Andea Riccardi, într-o școală din Roma. Oferă diferite forme de activități sociale orientate spre săraci, oameni ai străzii, refugiați și imigranți, bătrâni, persoane cu handicap și tineri. De asemenea desfășoară inițiative pentru pace și invită oamenii la o viață mai profundă de rugăciune. Papa Francisc a vizitat comunitatea cu ocazia aniversării a 50 de ani de existență. În discursul său, a reflectat asupra parabolei talanților, subliniind că slujitorul care și-a îngropat talantul și-a justificat prin frică gestul său. „Acest om nu a putut să investească talantul său pentru viitor, deoarece s-a lăsat consiliat de frică”, a spus el, adăugând: „Lumea de astăzi este adesea locuită de frică. Este o boală veche: chemarea la a nu ne fi frică se regăsește des în Biblie.”
„Vremurile noastre experimentează intens frica în fața dimensiunilor vaste ale globalizării. Frica adesea se întoarce împotriva oamenilor care sunt străini, diferiți, săraci, de parcă ei ar fi dușmanii. Atunci ne apărăm de acești oameni și credem că așa conservăm ceea ce avem și ceea ce suntem. Atmosfera de frică îi poate afecta și pe acei creștini care își ascund darul primit, asemenea slujitorului din parabolă: nu investesc în viitor, nu împart cu alții, păstrează doar pentru ei înșiși. […] Când suntem singuri, cădem ușor victime fricii. Dar căile voastre vă orientează spre un viitor împreună: nu singur, nu al vostru, ci împreună cu Biserica”, a spus Pontiful.
„Viitorul lumii pare nesigur. Priviți câte războaie deschise există! Sunt conștient că vă rugați și lucrați pentru pace. Să ne gândim la suferințele poporului sirian, pe ai cărui refugiați i-ați primit în Europa prin ‘coridoare umanitare’. Cum este posibil ca, după tragediile secolului XX, să cădem în aceleași scheme prostești? Cuvântul Domnului este totuși lumină în întuneric și dă speranță de pace; ne ajută să nu ne fie frică în fața puterilor răului.” Papa a descris Comunitatea Sant’Egidio ca „o fiică a Conciliul Vatican II”, descriind talanții ei drept „rugăciunea, sărăcia și pacea”. A apreciat apoi că „nu ați dorit să faceți din această zi o simplă celebrare a trecutului, ci mai degrabă o expresie plină de bucurie a responsabilității față de viitor”. A subliniat importanța Cuvântului lui Dumnezeu care „v-a păzit în trecut de ispitele ideologiei”, îndemnându-i să iubească Biblia „și să petreceți tot mai mult timp cu ea. Fiecare trebuie să găsească în ea izvorul milostivirii față de săraci, față de cei răniți de viață și de război.”
A subliniat apoi că de la fondarea comunității, economia și comunicațiile mondiale au fost globalizate și, într-un fel, unificate. „Dar pentru mulți oameni, în special pentru săraci, s-au înălțat noi ziduri. Diversitatea este ocazie de animozitate și conflict; globalizarea solidarității și a spiritului așteaptă încă să fie edificată”, a continuat Pontiful. „Viitorul lumii globale este viața împreună: acest ideal cheamă la angajamentul de a construi punți, de a menține dialogul deschis, de a continua să ne întâlnim unii cu alții.” Este un imperativ atât organizațional, cât și individual. „Fiecare este chemat să își schimbe inima, dobândind privirea milostivă către ceilalți, transformându-ne în artizani ai păcii și în profeți ai milostivirii.”
