Ambasadorul rus la Vatican: Uniți în apărarea valorilor și a creștinismului
20.07.2018, Vatican (Catholica) - „Fără umbră de îndoială pot să fie definite bune” relațiile actuale dintre Rusia și Vatican și „aceasta nu este numai opinia mea, ci este opinia președintelui nostru. Vladimir Putin a vorbit despre aceasta în două întâlniri și într-o conversație telefonică cu Papa.” Astfel a afirmat ambasadorul rus la Sfântul Scaun, Aleksandr Avdeev, într-un interviu pentru Sputnik News Italia, în ajunul reuniunii plenare a ambasadorilor și reprezentanților permanenți ai Rusiei în lume, care este organizată la fiecare doi ani.
Interpelat cu privire la raportul dintre țara sa și Sfântul Scaun, diplomatul pornește de la amintirea călătoriei din vara trecută în Rusia a Cardinalului Pietro Parolin, secretar de stat, în cadrul căreia l-a întâlnit și pe Putin la Soci: „Cei doi oameni de stat au convenit că relațiile bilaterale sunt efectiv bune, baza lor este solidă pentru că se împărtășesc viziuni asemănătoare cu privire la lumea de astăzi. Înainte de toate, rușii și Vaticanul suntem în acord în găsirea marilor amenințări din secolul al XXI-lea: divizarea continuă și nedreaptă a lumii în bogați și săraci, cursa înarmărilor, încălcarea regimului de neproliferare a armelor nucleare, chimice, bacteriologice și a tehnologiilor rachetelor. Sunt împărtășite și pozițiile cu privire la terorism și extremism: sunt poziții hotărâte așa cum este lupta împotriva ambelor probleme.”
„Vaticanul și noi rușii ne opunem extremismului religios, dar există și noi realități, noi amenințări împărtășite de Papa și de Rusia: în primul rând înlocuirea adevăratei culturi cu cultura de masă. Valorile tradiționale ale civilizației noastre creștine sunt private de semnificația lor. Concepte precum conștiința, poruncile sunt comune pentru civilizația noastră, pentru cei care cred și pentru cei care nu cred. Trăim într-un sistem unic definit de aceste coordonate etice. Însă astăzi aceste coordonate sunt private de importanța lor și aceasta preocupă Vaticanul, pe catolici, și Biserica noastră. Preocupă faptul că treptat modul de a gândi al persoanelor trece de la un sistem educativ bazat pe literatură și pe școală la unul bazat pe internet.”
De fapt, conform lui Avdeev, între catolici și ortodocși există o „teamă” reală față de „calitatea modului de a gândi” al tinerilor de astăzi: deși „buni și inteligenți”, ei „citesc nu ceea ce este scris bine sau ceea ce este considerat un clasic contemporan sau din trecut, ci materiale publicitare. Pentru aceasta, evaluările produselor intelectuale (teatru, cinema, literatură) nu se mai fac în termeni culturali sau artistici, ci comerciali. Toate acestea preocupă Vaticanul, dar și pe noi, pentru că trăim aceeași situație. Capitalizarea economiei duce la capitalizarea inteligenței și la slăbirea valorilor morale. Nu întâmplător Papa a propus o inițiativă interesantă pe care am aprobat-o în întregime: întărirea bazei morale a dreptului internațional. Dreptul internațional, și atunci când este în mâna unor figuri ostile, nu ar trebui să fie aplicat niciodată cu cinism și în termeni birocratic demagogici, ci ar trebui să aibă în schimb o bază etică. În acest sens diplomația devine arta de a face să devină posibile lucrurile în cadrul unor valori determinate. Diplomația nu poate să fie imorală. Sau cel puțin diplomația noastră nu este imorală.”
Cât privește raportul dintre Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă, Aleksandr Avdeea amintește declarația comună semnată de Papa Francisc și PF Kiril la Havana, în 2015: „Un document foarte puternic, care încearcă să citească contemporaneitatea”, acea analiză împărtășită de cele două Biserici „coincide cu aceea a diplomației rusești”, afirmă el. După aceea subliniază că: „Relațiile între cele două Biserici sunt foarte bune. Motivul este, în mod clar, că Vaticanul (așa cum Papa a declarat oficial) a întrerupt politica de prozelitism care era făcută în urmă cu 15-20 de ani. Această practică a fost întreruptă și definită păcat. Ambele părți (Papa a declarat asta public) colaborează în mod egal și menținând propria unicitate. Acest lucru este important pentru Biserică.”
Revelând în colocviu unele detalii personale despre munca sa („Imediat după venirea mea, în primele mele luni în Vatican eram foarte confuz. Nu înțelegeam unde erau organele de guvern și cele religioase pentru că au toate nume diferite: dicastere, direcții, departamente, consilii religioase. Dar încet-încet totul s-a aranjat.”), ambasadorul evidențiază cum relațiile ruso-vaticane continuă și la nivel cultural. „Există și alte activități cu care suntem mândri”, spune el, citând corurile ortodoxe care au concerte în bisericile din Vatican la fiecare Crăciun și Paște, sau expoziția de capodopere ale iconografiei rusești de la muzeul Rublev, organizată în sediul Ordinului de Malta (al cărui reprezentant oficial al Federației Ruse este Avdeev) la Roma, sau expoziția dedicată tragediei Bisericii Ortodoxe Ruse în timpul perioadei staliniste inaugurată de Cardinalul Ravasi și de Mitropolitul Tikhon.
În plus, explică ambasadorul, „cooperăm strâns și la nivel de arhive: Rosarkhiv, arhivele federale rusești, au încheiat în urmă cu trei ani un protocol unic în genul său pentru a colabora cu arhivele secrete vaticane. Nimic asemănător nu s-a întâmplat înainte! Și astăzi cercetătorii ruși pot veni liber în Vatican și să caute în arhive documentele de care au nevoie. Totul este în consultare liberă. Și arhivarii și cercetătorii din Vatican pot să meargă în Rusia și să facă același lucru.” (material Vatican Insider tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru ITRC.ro)
