Papa Francisc către noii Episcopi: sfințenia, cea mai urgentă sarcină

14.09.2018, Vatican (Catholica) - Cea mai urgentă sarcină a Episcopilor este dedicarea totală în căutarea sfințeniei personale și a sfințeniei Bisericii locale, le-a spus Pontiful joi unui grup de 130 de noi Episcopi, între care și recent consacratul Episcop de Timișoara, PS Iosif Csaba Pal. „Vă vorbesc despre cea mai urgentă sarcină a păstorilor: cea a sfințeniei!”, le-a spus el pe 13 septembrie, explicând că sfințenia nu este „contabilizarea” virtuților, nici agendă de practici ascetice sau exerciții fizice personale.

„Înainte să fi existat noi, Dumnezeu era și ne iubea. Sfințenia este atingerea acestui trup al lui Dumnezeu care ne precedă. Este a fi conectați la bunătatea Sa”, a spus Papa Francisc. „Fiecare Episcop trebuie să intre cu smerenie în profunzimile propriei persoane și să se întrebe ce poate face pentru ca fața Bisericii pe care o guvernăm în numele Păstorului Suprem să fie mai sfântă.” Pentru aceasta Pontiful le-a recomandat să confrunte rănile Bisericilor lor locale și să dialogheze cu turma încredințată lor despre întrebările existente. De asemenea a recomandat o atenție specială acordată clerului și seminariștilor. Provocărilor cu care se confruntă clerul și seminariștii nu li se poate răspunde fără „actualizarea proceselor de selectare, însoțire și evaluare”. Dar soluțiile vor fi rodnice doar dacă privesc și „abisul spiritual care, în multe cazuri, a permis slăbiciunile scandaloase”.

Avertizând că arătatul cu degetul spre alții este contra-productiv, le-a spus Episcopilor să conlucreze, amintindu-le că sfințenia este o lucrare a lui Dumnezeu care are loc când „ne întoarcem la bucuria simplă a Evangheliei, pentru ca binecuvântarea Sa să se întrupeze pentru alții în alegerile și în viețile noastre”. Vorbind la finalul unui curs organizat anual în Vatican pentru Episcopii recent consacrați, Pontiful a condamnat ideea că poziția de Episcop vine automat cu anumite privilegii. Episcopii nu au „titluri de proprietate sau drepturi dobândite”. Referindu-se la Matei 13 și la „comoara îngropată în câmp”, a spus că ei au găsit comoara slujirii lor și sunt chemați „să vândă totul” pentru a cumpăra câmpul și a-l proteja.

A deveni Episcop „nu este rezultatul unei simple verificări umane, ci o alegere de Sus”, iar slujirea „cere nu o dedicare intermitentă, o fidelitate prin alternanță, o ascultare selectivă – nu”. Și a continuat: „sunteți chemați să vă consumați pe voi înșivă, noapte și zi”. Identitatea lor de Episcopi este un dar de la Dumnezeu și trebuie considerată în perspectiva corectă, cerând a-l pune pe Dumnezeu în centrul vieților lor. „El este cel care cere totul, iar în schimb oferă viață din plin.” Le-a cerut apoi să nu fie descurajați în fața perioadelor negre sau dificile, ci să găsească mângâiere în faptul că soarta Bisericii este în mâinile lui Dumnezeu. „Destinul Bisericii, al micii turme, este ascuns victorios în crucea Fiului lui Dumnezeu. Numele noastre sunt înscrise în inima Sa – înscrie în inima Sa! De aceea, nu vă pierdeți energiile cele mai bune notând eșecurile și dezamăgirile, lăsând inima să se scufunde și orizonturile să se îngusteze.”

Papa a criticat individualismul și indiferența față de ceilalți, în special când situația celor slabi nu zgândărește conștiințele sau este evitată de cei cu responsabilitate. „Nu se poate să ignorăm trupul lui Cristos, încredințat nouă nu doar în Sacramentul frângerii, ci și în oamenii pe care i-am moștenit. Chiar și rănile Sale ne aparțin.” Și a încheiat spunând: „Cristos să fie bucuria voastră, evanghelia și hrana voastră. Țineți-vă privirea fixată pe Domnul Isus și, obișnuindu-vă cu lumina Sa, să știți să căutați lumina.”