Papa Francisc: Să fim atenți la „demonii educați”
12.10.2018, Vatican (Catholica) - Scopul diavolului este să distrugă și o face fie direct, prin vicii și războaie, fie de o manieră „educată”, intrând în suflet pe furiș pentru a-l face pe unul să trăiască după „duhul lumesc”. Comentând lecturile biblice ale zilei, Papa Francisc a vorbit la predica de la Sfânta Liturghie de vineri, 12 octombrie a.c., despre pagina Evangheliei (Lc 11, 15-26) în care Isus atrage atenția asupra felului în care diavolul lucrează pentru ruinarea sufletelor.
„Când duhul necurat iese dintr-un om”, spune Isus în Evanghelia zilei, „umblă prin locuri fără apă căutând odihnă” (v. 24). Negăsind-o, se întoarce „la casa din care a ieșit” și „aduce cu el alte șapte duhuri mai rele decât el”. În cele din urmă, „starea de pe urmă a omului aceluia devine mai rea decât cea dintâi” (vv. 25-26). „Diavolul”, a remarcat Pontiful, „când pune stăpânire pe inima unui om, rămâne acolo ca în casa lui și nu vrea să iasă”. Isus de multe ori i-a alungat pe diavoli, dușmanii săi și ai noștri. Fiecare dintre noi este în luptă, poate chiar fără să își dea seama, dar „suntem într-o luptă”. „Esența diavolului este să distrugă”, a continuat Papa la predică, explicând că menirea acestuia este de „a distruge lucrarea lui Dumnezeu”. A avertizat cu privire la pericolul de a fi asemenea copiilor care își sug degetul crezând că nu așa stau lucrurile, că de fapt ar fi vorba de născocirile preoților. Diavolul, în schimb, distruge și „când nu poate să distrugă” pe față, pentru se confruntă cu o putere a lui Dumnezeu care îl apără pe om, atunci, fiind „mai viclean decât o vulpe”, caută alte feluri prin care să pună din nou stăpânire asupra acelui om.
De altfel, Isus însuși atrage atenția asupra felului „educat” prin care se exprimă diavolul, care spune „mă voi întoarce la casa din care am ieșit”, pe când, în realitate, ar trebui să spună „la casa din care am fost alungat”. Starea finală a omului, mai rea decât cea dintâi pentru că diavolul se întoarce cu alte șapte duhuri mai rele decât el, l-a făcut pe Pontif să spună că atunci când diavolul nu poate să distrugă o persoană cu ajutorul viciilor, sau un popor cu ajutorul războaielor și al persecuțiilor, se gândește la o strategie diferită. Este „strategia pe care o folosește cu fiecare dintre noi”. „Noi suntem creștini, catolici, mergem la Liturghie, ne rugăm… Totul pare în ordine. Da, avem defectele noastre, păcatele noastre mărunte, dar pare totul în ordine. Iar el o face pe ‘educatul’: merge, vede, își caută un grupușor frumos, bate la ușă – Se poate? Pot să intru? – sună la clopoțel. Iar acești demoni educați sunt mai răi decât cei dintâi pentru că nu îți dai seama că îi ai în casă. Acesta este duhul mundanității, duhul lumesc. Diavolul ori distruge direct prin vicii, războaie sau injustiții, ori distruge de o manieră educată, diplomatic, în felul de care vorbește Isus. Nu face gălăgie, devin prieteni, te conving – Nu, lasă, nu fă atâtea, cu asta ajunge așa – și în acest fel te duce pe calea mediocrității, te fac să devii lânced pe calea mundanității.”
Pontiful a evidențiat mai departe pericolul de a cădea în această „mediocritate spirituală, în acest duh al lumii”, care „ne corupe pe dinăuntru”. „Mă tem mai mult de acești demoni decât de cei dintâi”, a spus Papa Francisc. „Când mi se spune că avem nevoie de un exorcist pentru că cineva este posedat de diavol, nu mă îngrijorez atât de mult ca atunci când văd acești oameni care deschid larg ușa în fața demonilor educați, în fața celor care te conving din interior că nu sunt chiar așa dușmani”. „De multe ori mă întreb: Ce este mai rău în viața unui om? Un păcat clar sau o viață dusă după duhul lumesc, al mundanității? Faptul că diavolul te face să cazi într-un păcat, și poate nu unul, ci douăzeci sau treizeci, dar clare și de care te rușinezi, sau faptul că diavolul stă la masă cu tine și trăiește, locuiește cu tine și totul intră în normalitate, dar acolo te ademenește și te are în stăpânire prin duhul mundanității?”
Tocmai duhul mundanității, a încheiat pontiful, este „cel pe care îl aduc demonii educați”. Papa a amintit aici rugăciunea lui Isus de la Ultima Cină – „apără-i de spiritul lumii” – îndemnând la „veghere și calm”. „În fața acestor demoni educați care vor să intre pe ușa casei ca invitați la nuntă, spunem: veghere și calm. Veghere: acesta este mesajul lui Isus, vegherea creștină: ce se întâmplă în inima mea, de ce sunt atât de mediocru, de ce sunt atât de lânced? Câți ‘educați’ locuiesc în casa mea fără să plătească chirie?”
